Respectarea drepturilor copiilor rromi

Educaţia este o cultură a caracterului, singura nobleţe ce-i distinge pe oameni. Este un fel de artă ce face să treacă conştientul în inconştient, dar de multe ori nu e un fapt al şcolii ci al unei virtuţi pe care o porţi în tine.

Educaţia tradiţională a europeanului a fost mereu cizelată de o istorie care ne-a aratat că e mai prudent să nu te expui şi nici să domoleşti febra unui secol grăbit, trăind iluzia că avem timp pentru toate.

Educaţia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului, iar scopul ei este de a dezvolta în individ toată perfecţiunea de care este susceptibil (Kant), dar şi acţiunea de formare a individului pentru el însuşi, dezvoltându-i-se o multitudine de interese (Herbart).

Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rrome, prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi rromi faţă de perspectivele pe care educaţia le oferă copilului, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la şansele egale la care au dreptul toţi copiii.

Datele statistice justifică necesitatea unor proiecte care au drept obiectiv îmbunătăţirea situaţiei copiilor rromi:

• doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, pentru a se pregăti pentru şcoală;
• 20% nu sunt înscrişi la şcoală;
• 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial;
• aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi.

Respectarea şi implementarea dreptului copiilor rromi la educaţie constituie principala condiţie pentru viitoarea îmbunătăţire a situaţiei lor. Există însă multe obstacole cu care aceştia se confruntă:

- sărăcia: peste 90% din totalul rromilor din România trăiesc în condiţii de pauperitate economică ;
- şomajul, disproporţionat de ridicat în comparaţie cu alte etnii
- izolarea socială, care are drept cauze discriminarea şi prejudecăţile rasiste ale unei mari părţi din populaţia non-romani, dar şi tendinţele anti-sistem ale rromilor ;
- analfabetismul şi deficitul calificărilor profesionale
- comunitatea rromilor are una dintre cele mai ridicate rate a infracţionalităţii
- serioase probleme de igienă (corporală, alimentară, sanitară) care oricând pot degenera în probleme medicale grave
- probleme de identitate culturală: ca urmare a politicilor eronate de desconsiderare şi discriminare a rromilor, cei mai mulţi dintre rromi nu îşi cunosc, astăzi, propria identitate, propria cultura autentică şi propria istorie.

Situaţia copiilor rromi este una critică, majoritatea aparţinând unor familii extrem de sărace. Mulţi dintre ei abandonează şcoala datorită lipsurilor materiale, iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor: puşi in ultimele bănci ale clasei, trataţi cu indiferenţă, sau, mai rău câteodată, agresaţi verbal de către copii sau profesori. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor.

Se urmăreşte sprijinirea pregătirii preşcolare a copiilor rromi, dezvoltarea abilitaţilor necesare pentru a face faţă exigentelor şcolare şi pentru a le da astfel posibilitatea de a începe şcoala în condiţii egale cu ceilalţi copii.

Respectarea şi implementarea dreptului copiilor rromi la educaţie constituie principala condiţie pentru viitoarea îmbunătăţire a situaţiei lor. Există însă multe obstacole cu care aceştia se confruntă: sărăcia, atmosfera neprietenească din şcoli, absenţa unei pregătiri preşcolare adecvate. Aceasta din urmă este unul din motivele eşecului şcolar în rândul copiilor rromi.

După asigurarea unei pregătiri preşcolare, copiii rromi, care au căpătat abilităţile de a scrie, desena, învăţa, cânta, lucra împreună, obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi se integrează mai uşor în disciplina şcolară. Un bun început este o garanţie a păstrării copiilor rromi în şcoală. Pregătirea preşcolară se asigură în grădiniţe, dar copiii rromi au dificultăţi de a veni aici cu regularitate, datorită greutăţilor financiare ale familiilor lor.

Integrarea populaţiei rrome continuă la vârsta şcolii, o şcoală căreia îi revine ca misiune promovarea printre profesorii şi elevii celorlalte naţionalităţi, valorile şi cultura elevilor etnici.

De cealălaltă parte, trebuie încurajată dorinţa rromilor de integrare şi accentuat că integrarea nu înseamnă pierderea culturii tradiţionale. Teama etniei rrome de diversitatea culturală ar trebui să fie înlocuită de interesul mutual şi de deschiderea către schimbul de experienţe cu ceilalţi.

Înţelegerea mutuală va reduce riscul discriminarii şi va contribui la crearea de condiţii mai bune de învăţătură pentru copiii rromi. Condiţiile mai bune de învăţare vor stimula încrederea de sine a elevilor şi vor contribui la reducerea abandonului şcolar - o problemă extrem de frecventă între rromi. Într-o viziune de perspectivă, ameliorarea condiţiilor educaţionale implică şansa unui loc de muncă mai bun, facilităţi pentru integrarea socială şi astfel participarea în mai mare măsură la societatea democratică.

Copiii rromi care au beneficiat de pregătirea suplimentară şi au fost înscrişi în clasa I la şcoală au rezultate bune la învăţătură şi disciplină şi o prezenţă regulată la ore. Ei au sentimentul că sunt egali cu ceilalţi colegi, întrucât au cunoştinte şi abilităţi similare.

Cadrele didactice s-au implicat în găsirea unor modalităţi de ameliorare a situaţiei copiilor. Principalele direcţii ale acestora constau în: informarea autorităţilor locale, a părinţilor rromi şi a reprezentanţilor presei cu privire la drepturile copiilor rromi, cursuri de pregătire pentru profesorii care lucrează cu copiii aparţinând acestei minorităţi, educaţie preşcolară pentru copiii rromi, educaţie pentru toleranţă, non-discriminare, înţelegere şi apropiere între copiii de etnii diferite (romani şi rromi).
Referinte:
1. INVATAMANTUL IN ZONE DEFAVORIZATE- - insp.gen. Constantin
Ciurea, insp. gen adj. Valeriu Stoicescu, insp. Veronica Staicu, insp. Relu Stoica, insp. Paraschiv Frone.
2.PSIHOLOGIA COPILULUI –MIHAELA GAISTEANU
Editura All 2003
3. ANDOLFI,M. – Family Therapy : An
Interactional Approach,1979,Plenum,
4. N.Y. DeMARIA,R.&co. – Focused Genograms, 1999, Brunner/Mazel, Ph.