Educatia copiilor rromi : capital uman, capital social, valori, inegalitate sociala

Educatia copiilor rromi : capital uman, capital social, valori, inegalitate sociala


Accesul la o educaţie de calitate pentru copiii rromi reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare comprehensivă. Complexitatea problemei decurge din varietatea contextelor educaţionale în care se desfăşoară educaţia copiilor rromi în prezent, dar şi din influenţa unor factori de mediu, socio-economici cu impact direct sau mediat asupra educaţiei formale.

Paradigme posibile de abordare a problemei accesului egal la o educaţie de calitate a copiilor rromi:

1. Educaţia ca formă de investiţie în capital social;
2. Educaţia ca formă de investiţie în capital uman;
3. Educaţia ca formă de reproducere a inegalităţilor din cadrul sistemului social;
4. Educaţia ca mijloc de transmitere de valori;

În oricare dintre aceste paradigme ne-am pl
asa, existenţa şcolilor cu număr mare de elevi rromi are costuri de oportunitate ridicate pentru familiile de rromi şi pentru societate în ansamblul său. Altfel spus, “alegerea” unei şcoli de acest tip presupune nivele reduse ale capitalului social şi uman pentru etnicii rromi, precum şi o poziţie socială inferioară în stratificarea socială existentă. În cazul în care rromii învaţă în şcoli româneşti etnocentrice la nivel de curriculum, dar şi la nivelul ideologiilor / modelelor mentale (în sensul lui Teun A. van Dijk si D.C. North) ale cadrelor didactice, valorile dobândite în şcoală este probabil să contribuie la o stimă de sine joasă a elevilor rromi.

Existenţa şcolilor cu un număr mare de elevi rromi pune în discuţie acumulările în termeni de capital social, capital uman, poziţie sociala, valori, de care rromii pot beneficia şcolarizându-se in contextele formale existente in cadrul sistemului de învăţământ romanesc. Existenta claselor în care sunt şcolarizaţi numai copii rromi chestionează, de asemenea, beneficiile educaţiei formale. Diversitatea culturala reprezintă o premisa a acumulării unui capital social de calitate şi, in acelaşi timp, funcţional în condiţiile societăţii româneşti. Fără a avea relaţii sociale etnic diverse în interiorul şcolii/clase, copiii rromi sunt deprivati de oportunităţi sociale viitoare, precum găsirea unui loc de munca prin relaţii informale sau, mai larg, obţinerea unui feedback constructiv asupra unor planuri / proiecte de viata menite sa aibă succes in cadrul societăţii româneşti. Şcoala reprezintă un spaţiu social al acumulării de capital social.

În premisele unei societăţi deschise, toleranţa la diversitate culturala, capitalul social acumulat în şcoala, bagajul de aşteptări-obligaţii la nivel de relaţie este de presupus a avea un impact pozitiv asupra dezvoltării personale a copiilor rromi. Capitalul uman dobândit prin educaţie formala în condiţii de diversitate etnica este probabil să fie unul legitim şi care legitimează, existând astfel posibilitatea unei mobilităţi verticale în cadrul structurii sociale.

Indiferent de paradigma în care plasam analiza problemei accesului la o educaţie de calitate, variabila “încredere in educaţie” este una centrala. În lipsa încrederii în educaţia formala, sistemul educaţional devine nefuncţional, iar educaţia în familie ajunge să poată fi privită ca alternativă în cazul unora dintre părinţii rromi (în special cazul rromilor tradiţionali, estimaţi în cadrul discuţiei ca reprezentând intre 3 si 10% din totalul rromilor din România).

Calitatea scăzuta a educaţiei în şcolile cu un număr ridicat de elevi rromi este datorata şi unor procese de migraţie a cadrelor didactice şi a elevilor în interiorul sistemului de învăţământ romanesc. Tendinţele de migraţie, în cazul ambelor categorii, sunt dinspre şcolile mai puţin dotate material şi uman spre şcolile cu dotări mai bune. În cazul mediului rural destinaţia migraţiei şcolare o reprezintă şcolile “de centru”, considerate ca oferind oportunităţi de dezvoltare mai ridicate copiilor. Şcolile izolate, “de periferie” devin, în aceste condiţii, şcoli deprivate de resurse umane şi materiale. Nu doar elevii români şi cadrele didactice sunt subiecţi ai acestor fluxuri de migraţie, ci şi unii elevi rromi proveniţi din familii mai înstărite. Cauzele migraţiei şcolare a profesorilor şi elevilor în interiorul sistemului sunt determinate de gradul de încredere investita în şcoala. Ca ipoteza, cu cat procentul de rromi dintr-o şcoala este mai ridicat, cu atât este mai probabil ca încrederea în şcoala respectiva sa fie mai scăzută. Dincolo de abandonul fizic al şcolii "de periferie" de către cadrele didactice, se poate vorbi şi de un "abandon psihic" al acestor şcoli.

Este cazul prezenţei formale a profesorilor în şcoala, dar fără o implicare reala, deplină a acestora în procesul educativ.
Intervenţii de tip administrativ birocratic:

• Monitorizarea calităţii educaţiei în şcolile cu un număr ridicat de elevi rromi prin folosirea unor standarde internaţional acceptate de evaluare;
• Evaluarea elevilor conform standardelor curriculare internaţionale şi în funcţie de evoluţia personală a acestora;
• Evaluarea situaţiei analfabetismului funcţional la nivelul claselor a IV-a şi a VIII-a;
• Creşterea accesului copiilor rromi la forme alternative de educaţie, precum educaţia la distanţă, educaţia cu frecvenţă redusă, alfabetizarea la domiciliu s.a.
• Permiterea accesului la învăţământul de zi a tinerilor rromi căsătoriţi, consensual sau formal, în clase separate pe gen sau in clase mixte;
• Implicarea mediatorului şcolar in consilierea părinţilor rromi şi în coagularea parteneriatelor şcoală – comunitate / organizaţii ale comunităţii;
• Prevenirea abandonului cadrelor didactice prin realizarea unor contracte ferme, pe o perioada determinata;
• Prevenirea abandonului cadrelor didactice prin creşterea câştigurilor salariale
Referinte :
*** Proiecte pentru romii din România 1990-2000 , Ed. Fundaţia CRDE, Cluj-Napoca, 2001
*** Dialog interetnic – Rromii şi Europa. Tinerii rromi din Craiova în Curierul Primăriei Municipiului Craiova An 6 Nr. 228(30 septembrie 2002) p.2
*** Rromii în Europa de sud-est: Raporturi de ţară despre condiţiile-cadru sociale, juridice şi politice, Ed. Intergraf, Bucureşti, 2003
*** Buletin informativ privind învăţământul pentru rromi Nr.1/Octombrie 1999
*** Buletin informativ privind învăţământul pentru rromi Nr.7/Aprilie 2000
*** Buletin informativ privind învăţământul pentru rromi Nr.12/Februarie 2001
Stama Florin Rromi: Integrare socială prin cultură în Lamura An 4, Nr.1-2-3(ian-feb-mar 2005), p.38
Stama Florin Rromi: Integrare socială prin cultură(II) în Lamura An 4, Nr.4-5-6 (apr-mai-iun 2005), p.38
Merfea Mihai Ţiganii: integrarea socială a romilor, Ed. Bârsa, Braşov 1991
sursa imaginii : freeschoolclipart.com