Roma Humanitarian Assistance Project (RHAP)

In perioada 2008-2009 Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania colaborareaza cu ANMRF-Dej Louis Pasteur Craiova in Proiectul Asistenta Umanitara pentru Romi -Roma Humanitarian Assistance Project (RHAP)
-avand ca atributii :facilitarea accesului in comunitatile de romi a echipei de implementare a proiectului, eliminarea barierelor lingvistice dintre beneficiari si echipa proiectului.
Membri in echipa de proiect a ANMRF-Dej Louis Pasteur Craiova din partea Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania(A.C.S.-M.P.D.R ) au fost:
-Cojocaru Mircea Teodor-Facilitator
-Cojocaru Dana-Cristina-Mediator Sanitar
-Teotoase Cornelia-Marinela-Frizer
-Cicea Gabriela-Voluntar
- Enea Cornelia-Voluntar
- Constantin Gheorghe-Alin-Voluntar
-Banica Florin-Voluntar
-Ion Liviu-Voluntar
Descriere proiect:
Roma Humanitarian Assistance Project (RHAP)
Proiect: Roma Humanitarian Assistance Project (RHAP)

Grup tinta: 300 persoane de etnie roma, nascute inainte de 9 mai 1945 sau supravietuitori ai Holocaustului, cu o situatie materiala precara, din judetul Dolj (localitatile Craiova, Cerat si Lipovu)

Scop: imbunatatirea calitatii vietii persoanelor varstnice de etnie roma

Obiective:
-sprijinirea persoanelor rome victime ale Holoaustului, nascute pana la data de 9 mai 1945
-dezvoltarea capacitatii de viata independenta
-promovarea solidaritatii intre generatii, prin oferirea tinerilor si batranilor a ocaziei de a se intalni si a dialoga
-sensibilizarea societatii si in special a comunitatii rome, in ceea ce priveste nevoile si problemele batranilor romi
Prezentare proiect Roma Humanitarian Assistance Project
Romii sunt printre cele mai vulnerabile minoritati din Europa, numara aproximativ 10 milioane de oameni. Populatia roma se gaseseste in fiecare tara din Europa. Cea mai mare populatie exista in Romania (2,5 milioane) si in Ungaria si Bulgaria (800 de mii, respectiv), iar cele mai mici populatii sunt in Danemarca (4500) si Luxemburg (500). In timpul celui de al doilea razboi mondial, cel putin 600 mii de romi au fost ucisi, multi dintre ei in lagarele de concentrare naziste sau in acelasi timp fiind folositi ca sclavi pentru statele naziste. Acum, saizeci de ani mai tarziu, romii sufera de inegalitate a continuat in majoritatea tarilor europene. Ei nu au acces adecvat la asistenta medicala si educatie, si se confrunta adesea cu discriminarea pe piata muncii. In timp ce Holocaustul evreilor a devenit un cunoscut capitol si a istoriei europene, Holocaustul romilor a fost trecut cu vederea sau ignorat in multe tari. Chiar daca romii au incercat sa aduca propria poveste la lumina, multi oameni nu sunt constienti ca romii au fost afectate chiar de catre regimul nazist.

Nu a existat niciodata un program de compensare internationala numai pentru victimele romi a Holocaustului. In programe de compensatie care exista deja in statele europene, romii au fost concentrati, impreuna cu alte grupuri de victime si veterani de razboi fara a tine seama de faptul ca nazistii au planificat si realizat partial genocid al natiunii romilor.

In ultimul deceniu, au fost create Programul de compensare pentru munca fortata(GFLCP), Programul Active pentru Victimele Holocaustului (HVAP), si Programe umanitare si sociale (HSP). Aceste programe au o importanta deosebita pentru persoanele de etnie roma in care acestea sunt enumerate explicit ca fiind printre grupurile-tinta de victime ale Holocaustului din timpul celui de al doilea razboi mondial.

Prin proiectul desfasurat de ANMRF Louis Pasteur Craiova a fost oferit suport material, medical si asistenta sociala unui grup de 300 de persoane de etnie din 3 locatii de pe raza judetului Dolj care s-au incadrat in grupul tinta solicitat de finantator.

Proiectul s-a desfasurat pe o perioada de 12 luni si a vizat identificarea comunitatilor de romi in care existau potentialii beneficiari, identificarea nominala a beneficiariilor , in conformitate cu criteriile stabilite prin proiect, realizarea dosarelor pentru fiecare beneficiar, identificarea nevoilor fiecarui beneficiar; realizarea planului de interventie individualizat; asigurarea tipului de asistenta in functie de nevoile identificate ale fiecarui beneficiar, crearea bazei de date.
Finantator: German Forced Labour Compensation Programme si Organizatia Internationala pentru Migratie- Misiunea din Romania
Perioada de desfasurare: 2008-2009

„Romii doljeni, cetateni europeni"

„Romii doljeni, cetateni europeni"
In perioada 18.01.2008-17.01.2009, structura parteneriala formata din:
- Consiliul Judetean Dolj (Beneficiar);
-Consiliului Local al Municipiului Craiova;
-Directia Publica Comunitara de Evidenta a Persoanelor Dolj;
- Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor Craiova;
-Centrul European pentru Promovarea si Integrarea Romilor;
-Asociatia Centrul Tinerilor Romi „Amaro Sumo”;
-Asociatia „Al Rromengo Andoa Cem” pentru Protectia Drepturilor Romilor din
Romania;
-Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din
Romania;
-Asociatia Calafat-Romi;
-Asociatia mestesugarilor, artistilor si comerciantilor rromi „Amari Baht” -
Norocul Nostru;
- Asociatia „Uniunea romilor din Craiova si judetul Dolj”;
-Centrul pentru Promovarea Tinerilor Romi;
Sindicatul liber al Romilor din Municipiul Craiova.
implementeaza proiectul Romii doljeni, cetateni europeni (Phare Ro 2005/ 017-
553.01.01.65), in cadrul programului – PHARE 2005 Accelerarea implementarii Strategiei Nationale pentru Imbunatatirea situatiei Romilor,.
Informatii despre proiect:
1.1. Titlul proiectului
„Romii doljeni, cetateni europeni"1.2. Programul - PHARE 2005 – Accelerarea implementarii Strategiei Nationale pentru Imbunatatirea situatiei Romilor
1.3. Locatie: România, jude ul Dolj, orasul Craiova, cartierele – Hanul Rosu Fata
Luncii - Catargiu, Facai - Romanesti, Brestei Cernele si localitatile Bailesti, Calafat,Filiasi, Segarcea, Amarastii de Jos, comuniti identificate ca având cel mai mare numar de etnici romi care se afl în aceast situatie.
1.4. Costul total eligibil al proiectului este de 55.000 de Euro, din care suma
solicitata de la Autoritatea Contractanta este de 49.500 de Euro, reprezentand 90% din total.
1.5. Sumar
Obiectivul general :
Imbunatatirea situatiei romilor din jude ul Dolj în vederea promovarii incluziunii sociale a romilor care nu au acces la serviciile publice si pe piata muncii, din cauza lipsei actelor de stare civila si de identitate.
Obiectivele specifice :
Reducerea semnificativ a num rului romilor din jude ul Dolj fara acte de
identitate si de stare civil .
Facilitarea accesului la serviciile publice si la piata muncii pentru persoanele de
etnie rom din jude ul Dolj care sunt excluse de la aceste servicii.
Îmbunatatirea accesului persoanelor de etnie rom din jude ul Dolj la serviciile
sociale, medicale si educationale.
Formarea de parteneriate si lucrul în echip între sectorul public si cel pe baz
de voluntariat.
Grupul tinta :
Grupul tinta este format din persoanele de etnie rom fara acte de stare civil si de identitate din comunitatile rome din cartierele Hanul Rosu Fata Luncii - Catargiu,Facai - Romanesti, Brestei Cernele (Craiova) si din localitatile Bailesti, Calafat, Filiasi,Segarcea, Amarastii de Jos, comuniti identificate ca având cel mai mare numar de etnici romi care se afl în aceast situatie.
Beneficiari:
Beneficiarii directi ai proiectului sunt persoanele de etnie roma identificate ca
neavând acte si pentru care se vor elibera aceste acte de catre institutiile publice
abilitate, numarul estimat al acestora fiind de 2100.
Activitati principale:1.
Activitati pregatitoare:
− Contractare si achizit onare (materiale consumabile, echipamente IT, servicii de
audit, inchiriere mijloc de transport);
− Constituirea si pregatirea grupurilor de lucru:
• constituirea grupurilor alcatuite din câte 2 facilitatori din rândul celor 9
organizaii neguvernamentale, respectiv 18 persoane;
• elaborarea materialelor de lucru (chestionare pentru intocmirea bazei de
date a persoanelor fara acte de identitate si/ sau stare civila; materiale
informationale pentru instruire facilitatorilor; pliante pentru campania de
constientizarea populatiei de etnie roma);
• pregatirea grupurilor de lucru in vederea desfasurarii activitatilor urmatoare.
2. Identificarea si estimarea numarului de persoane de etnie roma fara acte de
stare civila si identitate;
Cei 18 facilitatori:
• se vor deplasa in comunitati le identificate prin proiect;
• vor aplica chestionarele intocmite anterior;
• vor desfasura activitate de consiliere anterioara eliberarii actelor, pe baza
cunostintelor acumulate in timpul activitatii de pregatire;
• vor intocmi o baza de date cu persoanele care nu au acte de identitate si/sau
de stare civila in vederea pregatirii activitatii de eliberare a acestor acte.
3. Campanie de consiliere si constientizare a persoanelor de etnie roma referitoare
la actele de stare civila si de identitate.
Proiectul de fa propune o campanie sustinut în care vor fi desfasurate activitati
de:
• Consiliere anterioara eliberarii actelor
• Con tientizare a cetatenilor cu privire la importan a actelor
• Consiliere ulterioar eliberarii actelor de stare civila , identitate cu privire la
drepturi le si obligatiile referitoare la documentele obtinute, felul în care
acestea trebuie pastrate si folosite în fata autoritatilor publice.
In cadrul acestei campanii de consiliere si constientizare a persoanelor de etnie
roma vor avea loc întâlniri la care vor participa, pe de o parte, membrii fiecarei
comunitati de romi vizata prin proiect, iar pe de alta parte grupurile de facilitatori,
reprezentanti ai Directiei Publice Comunitare de Eviden a Persoanelor Dolj si ai
Serviciului Public Comunitar de evidenta Persoanelor Craiova si membrii echipei de
implementare.
4. Eliberarea actelor de stare civil i de identitate.
5. Promovarea si diseminarea rezultatelor proiectului
Pentru a maximiza pe de o parte informarea grupului tinta al proiectului si a
comunitatii locale si pe de alta parte continuarea proiectului, proiectul si rezultatele acestuia vor fi promovate si diseminate prin:
• mass media
• pagina web a Consiliului Judetean Dolj si Primariei Craiova
• pliante
• doua seminarii de prezentare
Rezultatele estimate:
• 3800 de chestionare completate cu datele privind actele de stare civila si de
identitate
• o baza de date completa si actuala referitoare la situatia romilor fara acte
de stare civila si de identitate din cele 8 comunitati de romi vizate de
proiect;
• 9 grupuri de lucru (a cate 2 facilitatori fiecare) constituite si pregatite
pentru a desfasura activiti de consiliere si asistenta in comunitatile de romi;
• 935 certificate de nastere eliberate;
• ă 390 duplicate de certificate de cas torie eliberate;
• 1.270 carti de identitate eliberate;
• 4000 pliante informative privind eliberarea actelor de stare
civila/identitate;
• 2 articole aparute in ziare locale;
• 60 participanti la conferintele de presa organizate;
• 1000 de participanti la sesiunile de informare a romilor din comunitatile de
romi identificate prin proiect.
In acest proiect-Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania,a avut inplicati 2 facilitatori platitii timp de 2 luni din bugetul proiectului (Balteanu Forin si Constantin Gheorghe-Alin)iar la randul lor acestia au fost ajutatii de voluntarii (Cicea Gabriela,Teotoase Cornelia-Marinela,Enea Cornelia,Cojocaru Dana-Cristina,Banica Florin,Ion Liviu- membrii ai A.C.S.-M.P.D.R) ce s-au dovedit de un real folos pentru finalizarea cu succes a proiectului.

Medierea cu rromii...dificila?

Medierea cu rromii...dificila?

In cazul unei medierii,cand partile fac parte din etnia rroma,mediatorul trebue sa cunoasca unele aspecte legate de cultura si traditiile acestora.In articolul de fata voi face referirii decat la unele traditii si proceduri folosite de catre rromi in rezolvarea conflictelor,precum si prezentarea dialectelor si a obiceiurilor etniei.Ca fiecare comunitate,comunitatea rroma are obiceiurile si traditiile sale.La baza oricarei comunitati de rromi sta judecata tiganeasca,cunoscuta sub denumirea de “stabor”,cuvant inventat de rromi in epoca ceausista.Staborul sau judecata tiganeasca sta la baza aplanarii si stingerii conflictelor aparute in cadrul etniei intre membrii acesteia.In functie de gravitatea faptei la judecata tiganeasca participa unul sau trei judecatori.Actul de justitie se savarseste de regula ziua,la pranz,cu participarea comunitatii,de buna voie.Daca judecata nu se termina pana la apus,cazuri destul de rare aceasta se suspenda, reluanduse a doua zi.Recurgerea la stabor se infaptuieste de catre parti la libera alegere a acestora.In timpul judecatii nu se noteaza nimic,partile isi expun pe rand motivele,sunt audiati martori,nefiind o regula,se administreaza probe iar la final se da verdictul.Judecatorul trebuie sa fie un om cu memorie buna, respectiv nu trebuie sa se faca de rusine si sa uite vreun detaliu al judecatii.La un stabor vorbeste intai acuzatorul si martorii lui.Urmeaza apararea si martorii acestuia.Daca un tigan acuza sau se apara,prin juramant judecatorul ii da dreptate imediat.Juramantul in stabor este o dovada inconstestabila.Dupa ce audiaza pe toata lumea,judecatorii aleg dintre cei de fata un numar de asistenti si se retrag cu acestia la dezbatere.Pedeapsa se da exclusiv in bani.In cazuri mai speciale,cel care se considera nedreptatit poate face recurs la o alta instanta tiganeasca.Daca si acea instanta da aceeasi sentinta,partile in conflict trebuie sa respecte decizia.Altfel,risca excluderea din comunitate.In cazul in care judecatorii au gresit, ei decad din statutul pe care il au in comunitate.Pedepsele numai sunt la fel de aspre ca in trecut,cand vinovatul era legat de nicovala instalata in centrul cortului (in cazul tiganilor nomazi) si era judecat,cel judecat era pedepsit in functie de vina.Ori era amendat,ori era tuns pe o parte a capului iar la femei li se taiau nasul sau o ureche.Tunsoarea era rusinoasa si jignitoare pentru ca la caldarari pletele erau o mandrie.Daca fapta era grava vinovatul era batut-amendat,tuns si,de multe ori alungat din comunitate.In prezent in comunitatea caldararilor pedepsele sunt mai blande,se iarta prima data si se sfatuieste de bine,a doua oara este amendat si daca de aceasta data nu face ce trebuie este silit de catre comunitatea s-o faca.Judecata tiganeasca este un obicei aparut in comunitatile de pe teritoriul Indiei si s-a transmis pana in zilele noastre intr-o forma alterata de schimbarile sociale prin care au trecut rromii,dar si de regulile statelor in care traiesc.Daca in trecut era singura lege careia ii erau supusi tiganii nomazi din toate colturile lumii,astazi rromii au invatat ca-pana la urma ii doare mai tare dreptatea in salile de judecata.Vointa staborului nu are nici o valoare in fata celei exprimate de judecator.
LEGILE PE CARE TREBUIE SA LE RESPECTE TIGANII-Sa nu omori un alt tigan.-Sa nu lovesti un alt tigan-Sa nu furi de la un alt tigan-Sa nu iei nevasta unui alt tigan-Sa nu minti un alt tigan-Sa nu calomniezi un alt tigan-Sa nu juri stramb in fata altui tigan-Tiganca sa nu treca prin fata unui alt tigan,si numai prin spatele acestuia pentru ca ii poate face rau si plateste-Tiganca nu trebuie sa treaca prin fata unuianimal copitat(vaca,oaie,cal,capra) pentru ca i face rau si ii plateste stapanului animalului-Sa respecte decizia judecatorului
JURAMINTE TIGANESTI-Tiganii nu jura pe Biblie si nu se inghesuie sa jure pe icoane.In general se jura pe carnea de porc si un ban pus deasupra sau pe o tigare rupta in doua si pus cruce.Se mai jura cu banul intre dinti.Aceste obiecte sunt considerate diabolice,un lucru pacatos.Juramantul se rosteste:”Asa cum se topeste untura din carne asa sa se topeasca si zilele mele daca…..”-In general denunturile nu sunt apreciate in randul etniei rrome.Cel mai vinovat e considerat autorul moral al incalcarii datinilor.De exemplu,daca un tigan surprinde o neregula grava si o face publica in comunitate,in urma acestui denunt, un alt tigan isi raneste semenul la nervi,denuntatorul este considerat vinovat,chiar daca ceea ce a spus el a fost adevarat.
STABORUL DECIDE CAUZELE DE DIVORTLa judecata tiganeasca se ajunge mai ales in materie de probleme conjugale,in care justitia nu are cum sa-si spuna cuvantul,pentru ca in comunitatile rromi o familie nu ajunge niciodata la starea civila,femeile fiind practic doar concubine.Cununia civila se face dupa ani de zile daca este neaparat necesara pentru unele interese ale familiei,nici decum nu este un mijloc de convietuire a celor doi soti.Despartirea nu se face prin divort si se apeleaza la judecata tiganasca.Staborul este chemat in cazul in care femeia isi inseala barbatul sau atunci cand un barbat insurat face avansuri unei fete necasatorite.Cele mai controversate cazuri sunt in care o fata este logodita de mic copil cu un barbat,dar ii fura inima altul care este neinsurat.Cea mai grea pedeapsa este administrata femeilor adulterine.Si la ora actuala se practica in unele comunitati din lume obiceiul taierii nasului la femei in caz de adulter.
NUNTALa tigani se practica furatul fetelor in special la nomazi.Daca unui baiat ii place de o fata si simte ca familia fetei nu il acepta,el isi asuma unele riscuri fara sa isi dea seama de ele,fugind cu fata.Consecintele acestui gest se rasfrang asupra familiei baiatului.Daca fata accepta sa se casatoreasca cu cel care a furato,atunci familia baiatului trebuie sa plateasca familiei fetei o taxa(gloaba).Daca fata nu este de acord cu aceasta casatorie,dar nu s-a ajuns la punctul de a profita de ea,parintii fetei cer o suma cu ajutorul careia se spala rusinea familiei.In cazul in care s-a profitat de fata,si fata nu vrea sa se casatoareasca se cere o suma foarte mare,sau daca nu, se apeleaza la formele de justitie ale tarii.Laieti isi marita fetele si le arvunesc de la varstele de la 9-13 ani, ba chiar le marita la varsta de 13 ani.Fetele nu aleg mirele,acesta fiind ales de catre parinti.Cand arvunesc fetele cer si cota de vanzare in schimbul galbenilor mari.Costorarii au aceleasi principii ca si laietii.Ursarii, la logodirea fetelor cer ca familia baiatului sa plateasca consumatia care se face,vin,pasari,tuica si pe langa acestea fiecarele din rudele apropiate fetei,frati,nepoti,veri sa primeasca cate o pereche de cizme(bilgheri sau pantofi cu scartietoare.Caramizarii,Spoitorii,Tiganii nomazi,practica o casatorie fara sa ceara bani
DIALECTELE TIGANESTITiganii se deosebesc dupa dialectul limbii tiganesti (rromai) pe care il vorbesc. In functie de dialect tiganii se impart in:
- Nomazi- laietii - sunt tiganii cu plete; femeile sunt cunoscute dupa banii prinsi in par. Mai sunt de remarcat prin prin varsta frageda a casatoriei copiilor. Principala lor preocupare este prelucrarea aramei in diferite forme (vase de gospodarie).- tiganii care sau mai românizat- costorarii - au alt principiu de hoinarit, ei deplasandu-se la cateva zeci de kilometrii de locul de bastina- ursarii - sunt tiganii care umblau cu ursul prin comunele invecinate de locul unde stateau temporar.- Caramizari sunt cei care se ocupa cu producerea de caramida, cei care s-au statornicit mai repede.- Moricaschii sunt tigani asemanatori laietilor numai ca femeile nu poarta bani in par, nu poarta plete, dar au mustatile foarte mari, si palarie (obligatoriu), mai temperamentali- Balacioestii sunt tigani putin deosebiti de moricaschii cu port asemanator, mai temperamentali,- Chainari sunt tigani asemanatori cu moricaschii, care abuzeaza de teritoriu, adica daca intalneau tigani in zonele in care ei locuiesc, sechestrau bunurile(banii) acestora daca erau datori in neam.- Cocalarea tigani care in trecut locuiau pe langa gropile oraselor dar la ora actuala sunt unii ditre tiganii românizati. Un temperament asemanatori cu chainarii.- Bilaitorea sunt tiganii care prelucreaza materialele pretioase (argint,aur) in diferite podoabe au un temperament asemanator moricaschii- Tiganii de vatra sunt tiganii care nu mai sunt cunoscatori de limba tiganeasca (fierarii)au firea simpla fara un temperament deosebit.- Rudarii sunt tiganii care s-au format printr-o casatorie mixta asemanatori tiganilor de vatra, nemaicunoscand limba tiganeasca, (se ocupa cu prelucrarea lemnului).- Tismanarii formati dupa casatoriile mixte, nu cunosc bine limba tiganeasca atat rudarii, tiganii de vatra si tismanarii nu se incadreaza decat foarte rar in judecata tiganeasca) sunt:-muzicanti-comercianti-bisnitari.La efectuarea unei medieri,cand partile fac parte din comunitatile de rromi,mediatorul trebuie sa tina cont de aspectele sus-mentionate privind obiceiurile si etnia din care fac parte,neachiesand insa la acestea,impunandu-si propriile reguli de mediere.In cazul in care partile solicita si interventia unei alte parti(bulibasa) din comunitate,de regula mediatorul in urma sfatuirii cu partile este bine si se recomanda acceptarea partii straine insa cu respectarea procedurilor medierii.La alegerea intervenientului(a bulibasei) mediatorul trebuie sa tina cont de moralitatea acestuia si influenta pe care o are in randul comunitatii respective.Mediatorul nu trebuie sa achieseze la hotararea intervenientului propus de catre parti,atragandui-se atentia ca rolul sau este unul consultativ si nu decizional.Tot odata se recomanda si folosirea unui translator de etnie rroma,de dialect corepunzator intrucat partile au tendinta de nu a folosi pe durata desfasurarii procesului de mediere limba romana efectiv imbinand cele doua limbi in cazulin care intervine un avantaj reciproc.Pe de alta parte,partile provenind din acesta etnie,au un grad foarte scazut de cultura si nu inteleg unii termeni,este recomandat ca pe parcursul procesului de mediere,mediatorul sa foloseasca termeni cat mai populari,cunoscuti partilor,chiar sa foloseasca in discutiile cu partile termeni sau cuvinte din vocabularul acestora cu respectarea decentei.Ca o recomandare,la efectuarea unei medieri in care partile sunt de etnie rroma se recomanda comedierea folosinduse doi,chiar trei mediatori,pentru a preintampina unele dificultati.Tot o data medierea sa se faca cu cat mai putine persoane si in numar egal,fata de ambele parti.Societatea romaneasca fiind in continua transformare iar mentalitatea omului, catre pozitiv avanseaza odata cu transformrile,consider ca etnia rroma percepe sa inlature cutuma,obiceiurile stravechi si sa se alinieze acestor transformari iar in litigiile aparute,prezente si viitoare in randul comunitatilor de rromi sa fie rezolvate prin mediere si sa nu se mai recurga la judecata tiganeasca,ea trebuie sa ramana istorie.
Sursa: mediere tatu

PROBLEMA LIPSEI ACTELOR DE IDENTITATE SI STARE CIVILA

PROBLEMA LIPSEI ACTELOR DE IDENTITATE SI STARE CIVILA

1.Introducerea si descrierea problemei/Accesul la acte de identitate. In lipsa actelor de stare civila si de identitate,cetatenii nu pot beneficia de nici un fel de servicii soci social-educatie,asistenta medicala,asistenta sociala- cu exceptia asistentei medicale de urgent.De asemenea ,ei nu se pot angaja legal si nu pot incheia nici un tip de contracte formale,dat fiind ca nu isi pot stabili identitatea.Nici dreptul la vot nu poate fi exercitat in lipsa actului de identitate.Copii fara certificate de nastere deseori nu pot fi inscrisi in sistemul educational-desi legea nu prevede necesitatea certificatului de nastere.
STAREA CIVILA este mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice,precum si o suma de calitati personale, de elemente ale personalitatii,calitati care intra in continutul sau si situeaza persoana intr-un cadru social.Prin starea civila omul are posibilitate de a se individualiza si posibilitatea de a apela la nevoie la forta coercitiva a statului.Starea civila cuprinde mai multe elemente:situatia familial- filiatia si natura acesteia- din casatorie,din afara castoriei,nascut din parinti necunoscuti,adoptat,casatorit,necasatorit, divortat,vaduv,recasatorit,ruda sau afin cu cineva;sexul(barbat sau femeie);varsta; cetatenia,locul nasterii, etc.Legea fixeaza starea civila a unei personae la nasterea acesteia,iar persoana respective nu poate sa isi modifice direct starea civila,insa are posibilitatea de a indeplini anumite acte care,pe cale de consecinta,vor antrena schimbari in starea civila.Fiecare persoana fizica primeste incepand de la naster o data cu Certificate de Naster un Cod Numeric Personal ce reprezinta un numar semnificativ singurul folosit pentru individualizarea persoanei in tote sistemele informatice care prelucreaza date nominale privind persoana fizica.Cadrul care reglementeaza evident,domiciliul,resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani este constituit de ORDONANTA GUVRNAMENTALA 97/14 iulie 2005nr,cu modificarile si completarile ulterioare.(de stiut ca o persoana poate beneficia de o Carte de Identitate Provizorie indifferent daca are domiciliul sau nu doar sa fie inregistrat in starea civila).
2.Drepturile ce sunt incalcate atunci cand o persoana nu este pusa in legalitate.Atunci cand autoritatile ingreuneaza accesul la obtinerea unui act de stare civila sau act de identitate unei personae de etnie roma ne putem intreba pe buna dreptate daca nu cunva este un act intentionat de discriminare urmarinduse expres ca Primaria de pe raza orasului sau comunei unde se face solicitarea sa nu se incarce cu alte dosare de asistenta sociala stiinduse ca majoritatea beneficiarilor de Ajutor social sunt personae de etnie roma.Prin lipsa documentelor de identificare a persoanei (CN,CI/CIP,CC etc)sun incalcate foarte multe drepturi cum ar fi:
-dreptul la obtinrea cetateniei,
-dreptul la libera circulatie,
-dreptul la incheierea unei casatorii legale,
-dreptul la proprietate,
-dreptul la securitate sociala,
-dreptul la educatie,
-dreptul la munca cu acte legale,etc.
Practic prin lipsa actelor de stare civila (CN)si de identitate (CI/CIP) se pot incalca toate drepturile ce rezulta din DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI deoarece o persoana fara identitate nu exista si deci nu poate beneficia de drepturile ce i se cuvin o data cu nasterea sa Art.1 Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi.Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de celelalte in spiritual fraternitatii.Odata cu aderarea la U.E. Romania trebuie da garanteze respectarea:Conventia internatinala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala,Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale,Directiva Consiliului 2000/43,cu privire la implementarea principiului tratamentului egal intre personae indifferent de origine rasiala sau etnica,Declaratia universal a drepturilor omului,Constitutia Romaniei.
3.Cum se intra in legalitate.La nasterea unei persoane(nascute in maternitate si dispune de certificate constatator al nasterii) parintii acesteia trebuie sa faca demrsurile necesare pentru inregistrarea acesteia in Regictru de Stare Civila de pe raza comunei sau orasului unde sa efectuat nasterea.In termen de 15 zile de la nastere certificatul se elibereaza dupa depunerea documentelor,(certificate constatator al copilului si copia actelor parintilor)dupa depasirea termenului de 15 zile pana la varsta de un an al copilului se face inregistrarea cu documentele mentionate anterior si acordul primarului,dupa depasirea varstei de un an iregistrarea copilului pentru obtinerea certificatului de nastere se face numa I prin Hotarare Judecatoreasca de Inregistrare Tardiva a Nasterii.
In baza prevederilor art.106 din Leg.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului,servicile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipilor si oraselor,precum si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale indeplinesc atributii de monitorizare si analiza a situatiei copiilor din unitatea administrative teritoriala,precum si modul de respectare a drepturilor copiilor,asigurand centralizarea si sintetizarea datelor si informatiilor relevante.La sesizarea acestor servicii sau personae cu atributii de asistenta sociala despre existent unui copil neinregistrat in starea civila, se ia masura de ase deplasa in teren pentru verificarea acestor aspect si se intocmeste un Referat care va cuprinde;anul,luna ziua cand a fost gasit copilul,sexul copilului,locul si inprejurarile in care a foft gasit copilul,date de identificare ale persoanei la care a fost gasit copilul pritre care si acelea privind data si lcul nasterii(unitatea medico-sanitare),date sub care sa declarat mama la momentu nasterii copilului,etc.In baza Referatului,serviciul de asistenta sociala va solicita structurii de politie din unitatea administrativ-teritoriala in care sa gasit copilul sa faca verificari si cercetari pentru stabilirea identitatii copilului si a parintilor acestuia(art.9 alin.2 din leg 272/2004)urmand a se stabili(pe baza de declartii,verificari,documente,inscrisuri sau verificari in Registrul National de evident persoanelor,in evident Serviciilor Publice Comunitare de Evidenta a Persoanelor sau oficiilor de stare civila):-datele de identificare si domiciliul ale mamei copilului,daca mama e casatorita se mentioneza si datele de indentificare ale sotului(data si locul nasterii,CNP,seria si nr. Actului de identitate,domiciliul),-data,localitatea si nr. Actului sub care a fost inregistrata casatoria,-identitatea copilului(data si locul nasterii,nume prenume pentru confirmarea datelor din certificatul medico-constatator al nasterii,-faptul ca nasterea copilului nu figureaza inregistrat in registrul national de evidenta a persoanelor,nu figureaza inregistrata in starea civila la niciuna din localitatile de domiciliul avute de mama din momentul nasterii copilului si nici in localitatea de nastere a copilului asa cum rezulta din constatatorul nasterii.In baza rezultatelor verificarilor prin care se certifica datele de identitate ale copilului si a parintilor acestuia dar si neiregistrarea in starea civila a copilului,serviciului public de asistenta sociala ii revine obligatia de a realize demersurile prevazute de lege pentru inregistrarea nasterii(art.12 alin.1 leg.272/2004).In acest sens se vor inteprinde urmatoarele:- in baza art 12 alin.2 din leg.272/2004 se va solicita IML expertiza medico legala pentru constatarea sexului,varstei(se va solicita in mod expres indicarea datei nasteri,chiar daca aceasta este aproximativa-conform art.33 alin1 lit.a)din metologia de aplicare a legi 119/1996 cu privire la actele de stare civila,-copilul va fi prezentat pentru expertiza la data si ora stabilite de IML,pentru a fi gratuita se va prezenta si adresa oficiala emisa de serviciul de asistenta sociala,la care se anexeaza si co copie dupa constatatorul de nastere.Se initiaza actiunea de Iregistrare Tardiva a nasterii care se introduce la judecatoria in raza careia se afla unitatea administrative unde a fost gasit copilul la care se anexeaza:-referatul de constatare,-rezultatul verificarilor si cercetarilor efectuate de catre politie,-certificatul medical constatator de nastere,-certificatul de expertiza medico-legale.(In actiunea de inregistrare tardiva a nasterii, in situatia in care adrsa la care locuiesc parintii este diferita de cea din actele de identitate ale acestora,se va mentiona in mod distinct fiecare dintre aceste adrese,pentru asigurarea indepliniri procedurii de citare in vederea prezentei la process a parintilor,daca este cazul.In cazul in care se depune la dosar tot ce sa mentionat mai sus durata pentru stabilirea termenelor si emiterea hotararii judecatoresti se reduce considerabil.Dupa emiterea hotararii judecatoresti definitive si irevocabile,care trebuie sa continatoate datele necesare intocmirii actului de nastere,se poate solicita intocmirea actului de nastere si eliberarea certificatului de nastere.Intocmirea actului de nastere urmeza a fi facuta la primaria in raza careia au domiciliul parintii.In cazul pierderii certificatului pentru obtinerea unui duplicat sunt necesare urmatoarele acte:-cerere,taxa extrajudiciara de timbre(0.5ron)’-actul de identitate al solicitantului(duplicatul se elibereaza numai titularului)-copie dupa certificatul anterior daca aceasta exista.
Obtinerea CI/CIP se face dupa inplinirea varstei de 14 ani in conditia in care solicitantul este deja inscris in registrul de stare civila,daca nu trebui efectuata intai procedura de inregistrare tardiva.Pentru CI documentatia este mai complexa fiind nevoie de toate actele solicitate:-cerere pentrueliberarea actului de identitate semnata de solicitant,-certificat nastere, actul de identitate al unui din parinti sau al reprezentantului legal daca solicitantul este minor si certificatul de casatorie sau hotararea de divort a parintilor daca este cazul ,-dovada domiciliului(poate fi si certificate de ROL),chitanta de 7 lei contravaloarea CI,-taxa extrajudiciara de 1 leu.De retinut ca la aceste documente se mai pot adauga altele in functie de situatie.Eliberarea unui nou act de identitate se face in situatia:-pierderii/deteriorari,-expirarii,-modificariinumelui sau prenumelui,-schimbarii domiciliului,-schimbarii denumirii localitati ,strazi numerotarii imobilelor etc.,in cazul atribuirii unui nou CNP,-in cazulschhimbarii sexului,-incazul anularii etc.CIP se poate obtine fara a prezenta nici un act doveditor din cele cerute pentu CI, singura conditie este sa se solicite punerea in legalitate si prezentarea a 4 poze tip CIP plus achitarea taxelor legale de timbre extrajudiciar si contravaloarea.
Certificatul de Casatorie:-declaratie casatorie,-actele de identitate,-certificatele de nastere,-certificate medicale val 14 zile. Pentru persoanele aflate la prima casatorie,in cazul in care una din ele este la adoua casatorie se recasatoreste se adauga:-certificat deces al fostului sot,-hotarare divort cu sentina de irevocabilitate.
Legislatie:Evidenta persoanelor-O.G.nr.84/2001 privind infiintarea organizarea si functionarea serviciilor publice de evident persoanelor,aprobata cu modificarile si completarile ulterioare.-Ordonanta de urgent nr 97din 14/07/2005 privind evident ,domiciliul,resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani.-Hotararea nr 1375 din 04/10/2006pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare unitara a dispozitiilor legale privind evidenta,domiciliu,resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani.-Legea nr 677 din 21/11/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
Legislatie:Starea civila.-Ordonanta nr 41 din 30/01/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrative a numelor persoanelor fizice.
-Legea nr 119 din 16/10/1996 cu privire la actele de stare civila.
-Metodologia nr 1 din 13/10/1997 pentru aplicarea unitara a dispozitiilor leg.nr 119/1996 cu privire la actele de stare civila.
Mentionam ca persoanele cu handicap ,fara venituri sau beneficiare de ajutor social beneficiaza de unele scutiri pentu obtinerea actelor de identitate,iar formularele pentru cereri se elibereaza gratuit de la serviciul public de evident persoanelor.

Respectarea drepturilor copiilor rromi

Educaţia este o cultură a caracterului, singura nobleţe ce-i distinge pe oameni. Este un fel de artă ce face să treacă conştientul în inconştient, dar de multe ori nu e un fapt al şcolii ci al unei virtuţi pe care o porţi în tine.

Educaţia tradiţională a europeanului a fost mereu cizelată de o istorie care ne-a aratat că e mai prudent să nu te expui şi nici să domoleşti febra unui secol grăbit, trăind iluzia că avem timp pentru toate.

Educaţia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului, iar scopul ei este de a dezvolta în individ toată perfecţiunea de care este susceptibil (Kant), dar şi acţiunea de formare a individului pentru el însuşi, dezvoltându-i-se o multitudine de interese (Herbart).

Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rrome, prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi rromi faţă de perspectivele pe care educaţia le oferă copilului, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la şansele egale la care au dreptul toţi copiii.

Datele statistice justifică necesitatea unor proiecte care au drept obiectiv îmbunătăţirea situaţiei copiilor rromi:

• doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, pentru a se pregăti pentru şcoală;
• 20% nu sunt înscrişi la şcoală;
• 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial;
• aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi.

Respectarea şi implementarea dreptului copiilor rromi la educaţie constituie principala condiţie pentru viitoarea îmbunătăţire a situaţiei lor. Există însă multe obstacole cu care aceştia se confruntă:

- sărăcia: peste 90% din totalul rromilor din România trăiesc în condiţii de pauperitate economică ;
- şomajul, disproporţionat de ridicat în comparaţie cu alte etnii
- izolarea socială, care are drept cauze discriminarea şi prejudecăţile rasiste ale unei mari părţi din populaţia non-romani, dar şi tendinţele anti-sistem ale rromilor ;
- analfabetismul şi deficitul calificărilor profesionale
- comunitatea rromilor are una dintre cele mai ridicate rate a infracţionalităţii
- serioase probleme de igienă (corporală, alimentară, sanitară) care oricând pot degenera în probleme medicale grave
- probleme de identitate culturală: ca urmare a politicilor eronate de desconsiderare şi discriminare a rromilor, cei mai mulţi dintre rromi nu îşi cunosc, astăzi, propria identitate, propria cultura autentică şi propria istorie.

Situaţia copiilor rromi este una critică, majoritatea aparţinând unor familii extrem de sărace. Mulţi dintre ei abandonează şcoala datorită lipsurilor materiale, iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor: puşi in ultimele bănci ale clasei, trataţi cu indiferenţă, sau, mai rău câteodată, agresaţi verbal de către copii sau profesori. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor în spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor.

Se urmăreşte sprijinirea pregătirii preşcolare a copiilor rromi, dezvoltarea abilitaţilor necesare pentru a face faţă exigentelor şcolare şi pentru a le da astfel posibilitatea de a începe şcoala în condiţii egale cu ceilalţi copii.

Respectarea şi implementarea dreptului copiilor rromi la educaţie constituie principala condiţie pentru viitoarea îmbunătăţire a situaţiei lor. Există însă multe obstacole cu care aceştia se confruntă: sărăcia, atmosfera neprietenească din şcoli, absenţa unei pregătiri preşcolare adecvate. Aceasta din urmă este unul din motivele eşecului şcolar în rândul copiilor rromi.

După asigurarea unei pregătiri preşcolare, copiii rromi, care au căpătat abilităţile de a scrie, desena, învăţa, cânta, lucra împreună, obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi se integrează mai uşor în disciplina şcolară. Un bun început este o garanţie a păstrării copiilor rromi în şcoală. Pregătirea preşcolară se asigură în grădiniţe, dar copiii rromi au dificultăţi de a veni aici cu regularitate, datorită greutăţilor financiare ale familiilor lor.

Integrarea populaţiei rrome continuă la vârsta şcolii, o şcoală căreia îi revine ca misiune promovarea printre profesorii şi elevii celorlalte naţionalităţi, valorile şi cultura elevilor etnici.

De cealălaltă parte, trebuie încurajată dorinţa rromilor de integrare şi accentuat că integrarea nu înseamnă pierderea culturii tradiţionale. Teama etniei rrome de diversitatea culturală ar trebui să fie înlocuită de interesul mutual şi de deschiderea către schimbul de experienţe cu ceilalţi.

Înţelegerea mutuală va reduce riscul discriminarii şi va contribui la crearea de condiţii mai bune de învăţătură pentru copiii rromi. Condiţiile mai bune de învăţare vor stimula încrederea de sine a elevilor şi vor contribui la reducerea abandonului şcolar - o problemă extrem de frecventă între rromi. Într-o viziune de perspectivă, ameliorarea condiţiilor educaţionale implică şansa unui loc de muncă mai bun, facilităţi pentru integrarea socială şi astfel participarea în mai mare măsură la societatea democratică.

Copiii rromi care au beneficiat de pregătirea suplimentară şi au fost înscrişi în clasa I la şcoală au rezultate bune la învăţătură şi disciplină şi o prezenţă regulată la ore. Ei au sentimentul că sunt egali cu ceilalţi colegi, întrucât au cunoştinte şi abilităţi similare.

Cadrele didactice s-au implicat în găsirea unor modalităţi de ameliorare a situaţiei copiilor. Principalele direcţii ale acestora constau în: informarea autorităţilor locale, a părinţilor rromi şi a reprezentanţilor presei cu privire la drepturile copiilor rromi, cursuri de pregătire pentru profesorii care lucrează cu copiii aparţinând acestei minorităţi, educaţie preşcolară pentru copiii rromi, educaţie pentru toleranţă, non-discriminare, înţelegere şi apropiere între copiii de etnii diferite (romani şi rromi).
Referinte:
1. INVATAMANTUL IN ZONE DEFAVORIZATE- - insp.gen. Constantin
Ciurea, insp. gen adj. Valeriu Stoicescu, insp. Veronica Staicu, insp. Relu Stoica, insp. Paraschiv Frone.
2.PSIHOLOGIA COPILULUI –MIHAELA GAISTEANU
Editura All 2003
3. ANDOLFI,M. – Family Therapy : An
Interactional Approach,1979,Plenum,
4. N.Y. DeMARIA,R.&co. – Focused Genograms, 1999, Brunner/Mazel, Ph.

Necesitatea scolarizarii etniei Rrome

Necesitatea scolarizarii etniei Rrome


Necesitatea şcolarizării etniei rrome, ca treaptă obligatorie spre integrarea lor rasială şi culturală în spaţiul European, este resimţită stringent în toate ţările continentului puse în faţa unei realităţi cu o problematică destul de dificilă, ce poate perturba grav dinamica unei lumi a cărei opţiune esenţială este civilizaţia.
Problematica educaţiei copiilor rromi constituie una din provocările cu care se confruntă mediile social – economice şi culturale sau civice din România. Ea face parte din problematica mai largă, cea a copiilor aflaţi în situaţii de excluziune, de marginalizare din diferite motive, necesitând abordări nuanţate în funcţie de mai mulţi parametri specifici: mediul de rezidenţă, apartenenţa la un grup minoritar etnic, aparte
nenţa la o grupare socială cu un status economic minimal, etc.

Marginalizarea reprezintă procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o “poziţie sociala periferică” sau de “izolare” şi implică limitarea accesului la resursele economice, politice, educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii. Din aceste perspective, marginalizarea se concretizează în plasarea indivizilor şi grupurilor sub nivelul minim acceptat din punct de vedere economic rezidenţial, ocupaţional, de educaţie şi instrucţie dar, şi printr-un deficit de posibilităţi de afirmare şi de participare la viaţa colectivităţii.

Grupurile marginale sunt, de regulă, compuse din săraci, şomeri, minorităţi etnice puternic discriminate, delicvenţi, handicapaţi sau persoane inadaptate.
Transformările din viaţa economică, inflaţia, şomajul, diferenţierea excesivă a veniturilor salariale, dar şi scăderea nivelului de trai, criza de locuinţe, etc., au dus la apariţia şi dezvoltarea fenomenului de marginalizare şi au creat o categorie de marginalizaţi ecomomic şi social.

Una dintre categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranziţiei a fost minoritatea rromă, deoarece ea se situa deja pe poziţii de risc crescut.
În perioada post decembristă rromii nu au reprezentat o minoritate etnică discriminată, deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnică, liberă să-şi promoveze propriile tradiţii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.

Odată cu liberalizarea şi democratizarea societăţii, a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minorităţi etnice, religioase, etc., de conturare a identităţii acestora, dar, în acelaşi timp, şi de marginalizare a lor de către majoritate.
În condiţiile unei tranziţii îndelungate, a neajunsurilor socio-economice şi a derapajelor inerente unei democraţii în formare, neglijarea instituţionalizării şi legislaţia uneori discriminatorie, au dus la marginalizarea populaţiei de etnie rromă şi chiar a discriminării acesteia.

Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia în care se află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rrome, prejudecăţile care persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi rromi faţa de perspectivele pe care educaţia le oferă copilului, toate acestea contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la şansele egale la care au dreptul toţi copiii. La nivel de ţară, în prezent, doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, pentru a se pregăti pentru şcoală, 20% nu sunt cuprinşi în nici o formă de învaţământ, 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial şi aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi. Aceste date statistice justifică necesitatea unor proiecte şi programe educative pentru integrarea şcolară a copiilor rromi.

Coordonatele de care trebuie să ţinem seama în procesul de şcolarizare a ţiganilor, atât de necesar, pornind de la specificul tradiţiei şi culturii lor, şi având ca obiectiv racordarea acestui sistem educaţional la valorile culturii şi civilizaţiei europene, sunt:

1. Organizarea tradiţională a ţiganilor în comunităţi închise (izolarea):
- Marginalizarea socială;
- Automarginalizarea;
- Existenţa prejudecăţilor de ordin cultural, rasial şi social;

2. Particularităţile antropologice rasiale ale populaţiilor ţigăneşti:
- Talentele rasiale native (inteligenţa speculativă, talentul artistic);

3. Manifestările de rasism ale comunităţii majoritare;

4. Specificul cultural ţigănesc:
- limba rromani;
- mentalitatea socio-culturală ţigănească;
- existenţa unei dualităţi morale a ţiganului;
- existenţa unui tip de religiozitate ţigănească;

5. Elemente specifice organizării actuale a lumii ţigăneşti:
- neomogenitatea, datorită originii şi itinerariului diferite, meseriile tradiţionale; modul de viaţă; gradul de integrare culturală.
- Migraţia ( internă şi externă );

6. Tradiţia negativă manifestată prin:
- inadaptabilitate;
- infracţionalitate;
- vendeta ţigănească.

Singura alternativă acceptabilă şi viabilă la problema marginalizării este o politică coerentă şi susţinută de prevenire a acesteia, pe de o parte, şi de integrare, pe de altă parte, deşi integrarea este un fenomen faţă de care majoritatea liderilor rromi au o reacţie adversă. Cauza este o înţelegere defectuoasă a ideii de integrare, percepută fragmentar, doar în dimensiunea sa coercitivă de asimilare. În realitate, integrarea reprezintă o relaţie, o interacţiune dinamică între sistemul care “se integrează” şi sistemul care “integrează”, iar rezultatul acestui proces este un echilibru funcţional al parţilor. Trebuie să ţinem însă seama că integrarea socială are patru dimensiuni fundamentale, şi anume: integrarea culturală, normativă, comunicaţională şi funcţională. Dacă ‘integrarea culturală” presupune coerenţa normelor şi valorilor unei culturi, “integrarea normativă”reprezintă măsură în care valorile grupului devin norme efective. Tocmai această exigenţă a majorităţii, de conformare a minorităţii la normele sale, este adesea percepută ca o tendinţă de asimilare.

Factorii care pot şi trebuie să aiba un rol decisiv în procesul de integrare funcţională a rromilor în societatea “interculturală” a mileniului III sunt: sistemul educaţional, mass-media, asistenţa socială, factorii de decizie la nivel guvernamental.

În procesul de integrare a copiilor rromi, şcoala are un rol fundamental, promovând educaţia interculturală. Obiectivul prioritar al educaţiei interculturale este promovarea capacităţii de convieţuire constructivă în contextul cultural şi social variat, îndepărtâd şi prevenind prejudecăţi din trecut sau chiar prezente.

Concluzionând, putem spune că o mare parte a populaţiei de etnie rromă, deci şi copiii acestora, suferă de procesul de marginalizare şi de aceea este nevoie de o strategie de intervenţie susţinută, care să se adreseze atât minorităţii marginalizate cât şi majorităţii, pentru formarea unei societăţi interculturale, de indivizi diferiţi dar egali, racordaţi la valorile generale ale umanităţii şi respectând un set comun de norme, dar în acelaşi timp, aflaţi într-un permanent schimb cultural şi spiritual.
Şcolarizarea copiilor de etnie rromă, presupune o abordare specială în care datele iniţiale ale acestei etnii pot constitui un punct de plecare pentru găsirea unei soluţii la problema integrării acestora.
Referinte :
1. C. Zamfir, E. Zamfir – Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Ed. Alternative,
Bucuresti 1993;
2. C. Cucos, T.Cosma – Minoritari, marginali, Ed. Polirom, Iasi 1996;
3. S. Iosivescu, A. Rogojinaru – Parteneriat si dezvoltare scolara in comunitati cu rromi, Colectia “Sanse egale”, Ed. Corint, Bucuresti 2000;
4. V. Ionescu, G. Sarau, F. Stanciu – Ghid de practici pozitive pentru educatia copiilor rromi, Romani Criss 2003;
5. L. Ciolan – Pasi catre scoala interculturala, Ed. Corint, Bucuresti 2000;
6. L. Cherata – O realitate europeana, in revista Eurodidactica XXI, I.S.J.si C.C.D Dolj, 2003, pag. 58 – 60;
7. M.Ed.C. – parteneriatul strategic M.Ed.C – UNICEF in educatia copiilor rromi, Ed. Vanemonde, Bucuresti 2003.

Situatia familiala - factor ce determina abandonul scolar

Situatia familiala - factor ce determina abandonul scolar
Abandonul scolar este o tema ,"eterna" a invatamantului romanesc, dar dupa 1990, fenomenul de abandon a luat o amploare fara precedent.

Cauzele care genereaza acest fenomen sunt multiple. In primul rand una din cele mai grave cauze consta in aceea ca scoala a ajuns sa fie abandonata pentru ca nu mai este perceputa ca valoare in sine.

O alta cauza o constituie conditia socio-economica a familiei si caracteristicile individuale ale elevilor. Abandonul scolar se regaseste in randul grupurilor defavorizate si este generat de saracie si marginalizare, de costurile colaterale pe care le presupune invatamantul, chiar daca este gratuit. Scoala nu dispune de fonduri proprii pentru sustinerea diferentiata a familiilor. Astfel in perioada 1993-2001 in ceea ce priveste fenomenul abandonului scol
ar in invatamantul general obliogatoriu rata abandonului a oscilat in jurul valorii de 0,6 %. Studiile puse la dispozitia opiniei publice de organizatia ,,Salvati copiii’’ consemneaza ca minoritatea rroma are cea mai scazuta rata de cuprindere scolara a copiilor. In anul scolar 2001-2002 dintre copii rromi cu varsta cuprinsa intre 7 si 9 ani nu urmau nici o forma de scolarizare 29,9% iar intre 10 si 16 ani-17,2% . Intr-un articol din ziarul Gazeta de Sud (13 mai 2002) se arata ca ,,impreuna cu parintii multi dintre copii rromi exploreaza gramezile imense de deseuri din cartierele marginase de unde strang sticle, borcane, obiecte din plastic, fier vechi si alte materiale refolosibile, aceasta fiind singura lor sursa de venit. Munca impusa copiilor rromi face parte dintr-un set de valori traditionale ... transmise din generatie in generatie, iar scoala este privita cu dispret ca o pierdere de vreme.’’ In sondajele care s-au facut in comunitatea rromilor,scoala nu se regaseste printre valorile care ar putea asigura succesul in viata.

Initierea unor programe scolare speciale pentru copiii rromi, care sa-i atraga catre invatatura, crearea cat mai multor posturi pentru invataorii de etnie rroma, discutii de sensibilizare cu parintii si liderii comunitatilor, ar fi cateva dintre masurile care ar trebui luate pentru a-i atrage.

Analizând contextul socio-economic actual din România, desi se afirma în lucrarile de specialitate ca „în prezent saracia în România este, în cea mai mare parte, o saracie temporara” (Tesliuc, Pop, Tesliuc, 2001), prelungirea crizei economice si cronicizarea deprivarilor populatiei aflate în saracie duce la o permanentizare a saraciei, putând astfel sa discutam de un segment al populatiei aflat în saracie extrema. Saracia extrema nu se refera, exclusiv la lipsuri financiare si materiale, ci este un complex de factori care cronicizeaza în timp situatia persoanelor afectate, ducând la excluderea sociala a acestora din viata socio-economica si culturala a societatii. Acesti factori sunt legati de lipsa/calitatea foarte scazuta a locuintei, lipsa unui loc de munca din cauza conditiilor economice din zona în care traiesc, precum si a calificarii profesionale reduse a acestora, si implicit lipsa veniturilor, lipsa accesului la sanatate, la educatie, precum si la viata sociala a comunitatii.

Datorita efectelor pe termen lung, între saracie si accesul la educatie exista o relatie de influenta reciproca, lantul cauzal conducând la transmiterea inter-generationala a starii de saracie, cu efecte atât la nivel individual cât si colectiv, societal. Cu alte cuvinte, unui copil provenind dintr-o familie aflata în saracie extrema, din cauza lipsei de resurse materiale si a suportului social adecvat, i se va limita accesul la educatie si la instruire profesionala adecvata. Lipsa instruirii scolare si profesionale va scadea sansele sale pe piata muncii si va creste riscul de excludere sociala, iar efectul pe termen lung este caderea sa sub pragul de saracie, transmitându-se astfel starea de saracie de la o generatie la alta.
De aceea, atât statele membre ale Uniunii Europene cât si România identifica accesul la educatie ca un drept fundamental. Acesta reprezinta atât un mod esential de prevenire a riscului de saracie si excluziune sociala, cât si o modalitate importanta de sprijinire a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.

Accesul la educatie, definit ca posibilitatea de utilizare a dreptului la învatatura, reprezinta în contextul actual al societatii românesti, alaturi de accesul la serviciile de sanatate si conditiile adecvate de hrana si locuire, un instrument capabil sa faciliteze sau sa restrictioneze integrarea sociala, sa mareasca sau sa reduca sansele de reusita ale generatiei tinere.

Accesul la educatie al copiilor provenind din familii sarace este o problema atât de natura educationala, cât si socio-economica. Cu alte cuvinte, cauzele pentru care acestor copii le este îngradit accesul la educatie sunt în egala masura legate de disfunctiile din sistemul educational, cât si de problemele de natura socio-economica, pornind de la imposibilitatea asigurarii hranei zilnice si a pachetelului pentru scoala, a îmbracamintei si încaltamintei adecvate fiecarui anotimp si terminând cu cheltuielile educationale care depasesc cu mult posibilitatile parintilor, care sunt confruntati astfel cu o situatie paradoxala, în care beneficiile materiale conditionate de frecventarea scolii sunt cu mult sub costurile educationale pe care le presupune participarea scolara.

Situatia este cu atât mai dramatica, cu cât din interviurile realizate reiese clar ca majoritatea dintre ei valorizeaza scoala foarte pozitiv, identificând-o ca unica posibilitate ca macar copiii lor sa iasa din saracie si sa aiba un viitor mai bun decât al lor. Cu toate acestea, tot ei realizeaza ca exista putine sanse pentru copiii lor de a urma o forma de învatamânt dupa învatamântul obligatoriu (în cazul în care reusesc sa îl finalizeze) si de a obtine în viitor o calificare care sa le asigure un loc de munca si un trai decent.

M.E.C. a infiintat,de asemenea, o retea de cabinete psihopedagogice prin care asigura consilierea elevilor dar si a cadrelor didactice si a parintilor . Directia Programe pentru Tineret din cadrul M.E.C. a initiat un program de consiliere al parintilor care sa le prezinte multiplele avantaje ale scolarizarii copiilor lor.

Abandonul scolar are consecinte ingrijoratoare :consumul de droguri,prostitutia,traficul de fiinte umane,violenta, delincventa. Intr-un studiu facut in 1995 din totalul infractorilor minori inregistrati 45% erau elevi. Este ingrijorator faptul ca in ultimii ani :

- a scazut varsta infractorilor,
- acestia se organizeaza in grupuri,
- au sporit ingeniozitatea si agresivitatea,
- au crescut infractiunile cu violenta,
- s-a diversificat gama infractiunilor,
- tinerii delincventi se asociaza cu infractori recidivisti,
- sunt amenintate cadrele didactice.

Totodata s-au intensificat si masurile autoritatilor statului. S-au infiintat:

- noi institute de ocrotire a minorilor;
- centre de consiliere antidrog;
- penitenciare pentru minori;
- centre de reeducare in fiecare judet.

Este imperios necesar ca scoala si toate institutiile abilitate ale statului sa sprijine mai mult procesul instructiv-educativ, eradicarea saraciei,diminuarea delincventei,a abandonului scolar.
Referinte :
Ghica,Vasile-Ghid de consiliere si orientare scolara,Editura Polirom,Iasi,1998;
Gazeta de Sud-13 mai 2002;
Cristina Ungureanu si colab.-Consilierea in gimnaziu

Educatia copiilor rromi : capital uman, capital social, valori, inegalitate sociala

Educatia copiilor rromi : capital uman, capital social, valori, inegalitate sociala


Accesul la o educaţie de calitate pentru copiii rromi reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare comprehensivă. Complexitatea problemei decurge din varietatea contextelor educaţionale în care se desfăşoară educaţia copiilor rromi în prezent, dar şi din influenţa unor factori de mediu, socio-economici cu impact direct sau mediat asupra educaţiei formale.

Paradigme posibile de abordare a problemei accesului egal la o educaţie de calitate a copiilor rromi:

1. Educaţia ca formă de investiţie în capital social;
2. Educaţia ca formă de investiţie în capital uman;
3. Educaţia ca formă de reproducere a inegalităţilor din cadrul sistemului social;
4. Educaţia ca mijloc de transmitere de valori;

În oricare dintre aceste paradigme ne-am pl
asa, existenţa şcolilor cu număr mare de elevi rromi are costuri de oportunitate ridicate pentru familiile de rromi şi pentru societate în ansamblul său. Altfel spus, “alegerea” unei şcoli de acest tip presupune nivele reduse ale capitalului social şi uman pentru etnicii rromi, precum şi o poziţie socială inferioară în stratificarea socială existentă. În cazul în care rromii învaţă în şcoli româneşti etnocentrice la nivel de curriculum, dar şi la nivelul ideologiilor / modelelor mentale (în sensul lui Teun A. van Dijk si D.C. North) ale cadrelor didactice, valorile dobândite în şcoală este probabil să contribuie la o stimă de sine joasă a elevilor rromi.

Existenţa şcolilor cu un număr mare de elevi rromi pune în discuţie acumulările în termeni de capital social, capital uman, poziţie sociala, valori, de care rromii pot beneficia şcolarizându-se in contextele formale existente in cadrul sistemului de învăţământ romanesc. Existenta claselor în care sunt şcolarizaţi numai copii rromi chestionează, de asemenea, beneficiile educaţiei formale. Diversitatea culturala reprezintă o premisa a acumulării unui capital social de calitate şi, in acelaşi timp, funcţional în condiţiile societăţii româneşti. Fără a avea relaţii sociale etnic diverse în interiorul şcolii/clase, copiii rromi sunt deprivati de oportunităţi sociale viitoare, precum găsirea unui loc de munca prin relaţii informale sau, mai larg, obţinerea unui feedback constructiv asupra unor planuri / proiecte de viata menite sa aibă succes in cadrul societăţii româneşti. Şcoala reprezintă un spaţiu social al acumulării de capital social.

În premisele unei societăţi deschise, toleranţa la diversitate culturala, capitalul social acumulat în şcoala, bagajul de aşteptări-obligaţii la nivel de relaţie este de presupus a avea un impact pozitiv asupra dezvoltării personale a copiilor rromi. Capitalul uman dobândit prin educaţie formala în condiţii de diversitate etnica este probabil să fie unul legitim şi care legitimează, existând astfel posibilitatea unei mobilităţi verticale în cadrul structurii sociale.

Indiferent de paradigma în care plasam analiza problemei accesului la o educaţie de calitate, variabila “încredere in educaţie” este una centrala. În lipsa încrederii în educaţia formala, sistemul educaţional devine nefuncţional, iar educaţia în familie ajunge să poată fi privită ca alternativă în cazul unora dintre părinţii rromi (în special cazul rromilor tradiţionali, estimaţi în cadrul discuţiei ca reprezentând intre 3 si 10% din totalul rromilor din România).

Calitatea scăzuta a educaţiei în şcolile cu un număr ridicat de elevi rromi este datorata şi unor procese de migraţie a cadrelor didactice şi a elevilor în interiorul sistemului de învăţământ romanesc. Tendinţele de migraţie, în cazul ambelor categorii, sunt dinspre şcolile mai puţin dotate material şi uman spre şcolile cu dotări mai bune. În cazul mediului rural destinaţia migraţiei şcolare o reprezintă şcolile “de centru”, considerate ca oferind oportunităţi de dezvoltare mai ridicate copiilor. Şcolile izolate, “de periferie” devin, în aceste condiţii, şcoli deprivate de resurse umane şi materiale. Nu doar elevii români şi cadrele didactice sunt subiecţi ai acestor fluxuri de migraţie, ci şi unii elevi rromi proveniţi din familii mai înstărite. Cauzele migraţiei şcolare a profesorilor şi elevilor în interiorul sistemului sunt determinate de gradul de încredere investita în şcoala. Ca ipoteza, cu cat procentul de rromi dintr-o şcoala este mai ridicat, cu atât este mai probabil ca încrederea în şcoala respectiva sa fie mai scăzută. Dincolo de abandonul fizic al şcolii "de periferie" de către cadrele didactice, se poate vorbi şi de un "abandon psihic" al acestor şcoli.

Este cazul prezenţei formale a profesorilor în şcoala, dar fără o implicare reala, deplină a acestora în procesul educativ.
Intervenţii de tip administrativ birocratic:

• Monitorizarea calităţii educaţiei în şcolile cu un număr ridicat de elevi rromi prin folosirea unor standarde internaţional acceptate de evaluare;
• Evaluarea elevilor conform standardelor curriculare internaţionale şi în funcţie de evoluţia personală a acestora;
• Evaluarea situaţiei analfabetismului funcţional la nivelul claselor a IV-a şi a VIII-a;
• Creşterea accesului copiilor rromi la forme alternative de educaţie, precum educaţia la distanţă, educaţia cu frecvenţă redusă, alfabetizarea la domiciliu s.a.
• Permiterea accesului la învăţământul de zi a tinerilor rromi căsătoriţi, consensual sau formal, în clase separate pe gen sau in clase mixte;
• Implicarea mediatorului şcolar in consilierea părinţilor rromi şi în coagularea parteneriatelor şcoală – comunitate / organizaţii ale comunităţii;
• Prevenirea abandonului cadrelor didactice prin realizarea unor contracte ferme, pe o perioada determinata;
• Prevenirea abandonului cadrelor didactice prin creşterea câştigurilor salariale
Referinte :
*** Proiecte pentru romii din România 1990-2000 , Ed. Fundaţia CRDE, Cluj-Napoca, 2001
*** Dialog interetnic – Rromii şi Europa. Tinerii rromi din Craiova în Curierul Primăriei Municipiului Craiova An 6 Nr. 228(30 septembrie 2002) p.2
*** Rromii în Europa de sud-est: Raporturi de ţară despre condiţiile-cadru sociale, juridice şi politice, Ed. Intergraf, Bucureşti, 2003
*** Buletin informativ privind învăţământul pentru rromi Nr.1/Octombrie 1999
*** Buletin informativ privind învăţământul pentru rromi Nr.7/Aprilie 2000
*** Buletin informativ privind învăţământul pentru rromi Nr.12/Februarie 2001
Stama Florin Rromi: Integrare socială prin cultură în Lamura An 4, Nr.1-2-3(ian-feb-mar 2005), p.38
Stama Florin Rromi: Integrare socială prin cultură(II) în Lamura An 4, Nr.4-5-6 (apr-mai-iun 2005), p.38
Merfea Mihai Ţiganii: integrarea socială a romilor, Ed. Bârsa, Braşov 1991
sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Eveniment -Problemele comunitatii rome in atentia municipalitatii craiovene

________________________________________
Viceprimarul Craiovei Marinica Dinca s-a intalnit astazi cu reprezentanti ai Organizatiei Romilor Caramizari si ai Agentiei de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania (ACS - MPDR) pentru a discuta despre problemele comunitatilor de romi din Municipiul Craiova.

S-au facut solicitari pentru interventii in diverse domenii: educatie, sanatate, acte de identitate, infrastructura, locuinte, locuri de munca, ajutor social.
Comunitatile vizate au fost cele din Fata Luncii, Catargiu, Popoveni, Romanesti, Facai, Drumul Apelor, Craiovita, Brestei, Eliza Opran, Cernele.

"Am dori sa se intervina la partea de infrastructura rutiera in cartierul Fata Luncii, acolo unde drumurile au avut de suferit in urma efectuarii lucrarilor de canalizare. Strada Bucovat este o zona intens circulata dar foarte murdara. Pe aceasta strada sunt depozitate foarte multe gunoaie." a spus celor prezenti in sala Ion Balteanu -presedintele Romilor Caramizari.
"In zona Hanul Rosu apa nu este potabila. Locuitorii de aici sunt nevoiti sa aduca apa din parc sau de pe strazile vecine.Am dori sa aveti in atentie aceasta problema si in masura in care se poate sa faceti ceva.Sunt probleme si in Drumul Apelor. Aici ar mai fi nevoie macar de doua surse de apa." a declarat Dumitru Nicolae -expert pe problemele romilor.

"Locurile de munca pentru etnia roma sunt o mare problema de care trebuie sa tineti seama si pentru care solicitam sprijin.Sunt familii care traiesc sub pragul saraciei. Disponibilizarile de la Salubritate au vizat 300 de persoane de etnie roma. Multi dintre cei disponibilizati din pricina lipsei de informatie nu au reusit sa isi faca dosar pentru somaj la timp si sunt in situatia de a nu isi mai putea asigura traiul zilnic. Solicitam sprijin pentru reangajarea acestora." a spus Mircea Cojocaru -presedinte ACS -MPDR.Viceprimarul Marinica Dinca a dat asigurari ca toate problemele discutate in cadrul intalnirii vor fi analizate si se vor cauta solutii optime pentru ele.

"In privinta lucrarilor la infrastructura rutiera se va actiona incepand din primavara in toate zonele Craiovei.
In privinta mizeriei de pe strada Bucovat as vrea sa va rog sa fiti mai atenti cu cei care si-au facut obiceiul de a arunca gunoiul pe unde nu trebuie.
Pentru zona Hanul Rosu o sa analizam posibilitatea de a face fantani publice, iar in Drumul Apelor va merge cineva de la Compania de Apa sa vada care este situatia si ce se poate face pentru locuitorii de acolo.
In privinta locurilor de munca am spus deja ca la Salubritate vor fi reangajate 100 de persoane dintre cele disponibilizate. Vor fi aduse inapoi persoanele cele mai eficiente si serioase. Din primavara in Craiova piata muncii se va dezvolta pentru ca vor incepe foarte multe lucrari si va fi nevoie de multa forta de munca inclusiv necalificata. Eu v-as propune ca dumneavoastra, asociatiile care ii consiliati pe locuitorii de etnie roma sa fiti permanent in contact cu tot ce apare nou pe piata muncii si sa ii ajutati pe acesti oameni sa isi gaseasca un loc de munca."

Reprezentantii asociatiilor participanti la discutii au decis sa faca si o comisie care sa se ocupe de prevenirea si combaterea abandonului scolar - una dintre cele mai des intalnite probleme in familiile de romi.
RAPORT PRIVIND SITUATIA COMUNITATILOR DE ROMI DIN CRAIOVA.
Prezentat in timpul intalnirii


RAPORT PRIVIND SITUATIA COMUNITATILOR DE ROMI DIN CRAIOVA.
In atentia Domnului Primar al Municipiului Craiova.


ORGANIZATIA ROMILOR CARAMIZARI si Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania ( ACS-MPDR) solicita sprijin pentru imbunatatirea situatiei comunitatilor de romi din Municipiul Craiova,care se confrunta in continuare cu foarte multe probleme neluandu-se inca masuri in vederea solutionarii acestora.
In acest sens mentionam urmatoarele sectoare de interventie:
-Educatie;
-Sanatate ;
-Acte de identitate;
-Infrastructura;
-Locuinte;
-Locuri de munca;
-Social etc.
Comunitatile vizate de organizatiile noastre in cadrul activitatilor desfasurate sunt:
-Fata-Lunci,Catargiu,Popoveni,Romanesti,Facai,Drumul-Apelor,Craiovita,Brestei, Eliza-Opran Cernele,
ORGANIZATIA ROMILOR CARAMIZARI si Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania ( ACS-MPDR) au incheiat parteneriate in vederea solutionarii problemelor comunitatilor de romi din Municipiul Craiova, cu ISJ Dolj,DSP Dolj,Institutia Prefectului-GLM Romi, Grupul Scolar Sanitar”Charles Laugier”, Scola cu clasele l-Vlll nr 16 Craiova si structurile sale Sc.38,Gr.15,Gr.28, Liceul de informatica “Stefan Odobleja “,Colegiul National "Carol I"Craiova, Colegiul National "Fratii Buzesti", Colegiul Tehnic de Arte si Meserii “Constantin Brancusi”, Scola cu clasele l-Vlll nr 19 Craiova si structurile sale etc.
Actiunile demarate in parteneriat cu acestea vizeaza in principal activitati de mediere scolara, educatie pentru sanatate si responsabilitate sociala ,dintre care mentionam : “Sanatatea,cea mai de pret comoara”, “Educatie pentru Sanatate” ,“Sa fim sanatosi”, “Daruieste un zambet”, “Daruri de la Mos Craciun” etc.
In comunitatea roma din cartierul Fata Luncii se intalnesc urmatoarele probleme:
-Dupa efectuarea lucrarilor de canalizare si schimbarea conductei de apa potabila in cartier au ramas denivelari la nivelul solului(gropi unde se strange apa) si care in sezonul cald vor reprezenta un adevarat focar de infectie pentru copii si comunitate in general.
Deasemenea ,strazile sunt pline de noroi,deoarece pietrele care au fost scoase nu au fost puse la loc.
-O problema importanta este reprezentata de intersectia strazii Bucovat cu str. Riului,zona Pod, spre Scoala nr.13,intersectie nesemaforizata, care reprezinta un real pericol in special pentru copii care merg la scoala sau gradinita si nu sunt insotiti intotdeauna de adulti.
-In anul 2005 s-a efectuat un proiect de bransament la gaze, dar pana in prezent nu a fost finalizat.
Totodata amintim cartierul Hanul Rosul unde traiesc aproximativ 300 familii care se alimenteaza cu apa din fantani ce nu este potabila si reprezinta un focar de infectie in special pentru copii si batrani,deoarece nu exista conducta de apa potabila .Situatia este similara si in alte cartiere cum ar fi: Catargiu,Romanesti,Facai,Drumul-Apelor,Brestei, Eliza-Opran Cernele.


Locurile de munca pentru etnia roma sunt o mare problema care trebuie avuta in vedere si trebuie oferit sprijin de catre toate autoritatile si institutiile locale .De exemplu: La salubritate lucrau 300 de persoane de etnie roma, care au fost disponilizate, o mare parte dintre acestia datorita lipsei de informatii si a studiilor nu au reusit sa intocmeasca dosarul de somaj la timp.
In acest sens, ORGANIZATIA ROMILOR CARAMIZARI si Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania (ACS-MPDR) au folosit o parte din voluntari pentru a-i ajuta sa-si complecteze actele .
Solictam sprijin pentru reangajarea acestora. La ora actuala am depistat 10-15 persoane care traiesc sub limita saraciei si nu au alte venituri , avand nevoie urgent de reangajare.

Balteanu Ion-Presedinte jur.Cojocaru Mircea Teodor- Presedinte
ORGANIZATIA ROMILOR CARAMIZARI ACS-MPDR

Problematica educatiei copiilor rromi

Problematica educatiei copiilor rromi constituie una din provocarile cu care se confrunta mediile social economice si culturale sau civice din Romania. Ea face parte dintr-o problematica mai larga- cea a copiilor aflati in situatii de excluziune, de marginalizare din diferite motive- necesitand abordari nuantate in functie de mai multi parametri specifici: mediu de rezidenta, apartenenta la un grup minoritar etnic, apartenenta la o grupare sociala cu un status economic minimal etc.

Marginalizarea reprezinta procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o,, pozitie sociala periferica” sau de ,,izolare “si implica limitarea ,,drastica” a accesului la resursele economice, politice, educationale si comunicationale ale colectivitatii. Din aceasta perspectiva, marginalizarea se co
ncretizeaza in plasarea indivizilor si grupurilor sub nivelul minim acceptat din punct de vedere economic rezidential, ocupational, de educatie si instructie dar si printr-un deficit de posibilitati de afirmare si de participare la viata colectivitatii.

Grupurile marginale sunt de regula compuse din saraci, someri, minoritati etnice puternic discriminate, delincventi, handicapati sau persoane inadaptate.

Politica aberanta de egalizare –sau mai bine spus de standardizare- a indivizilor promovate de regimurile comuniste in Europa de Est a avut ca efect si evitarea marginalizarii sociale, iar concluzia care se impune este ca inainte de 1989, datorita politicii de diminuare a diferentelor sociale si de ,, inregimentare “ a intregii populatii in sistem,nu au existat procese evidente de marginalizare a etnicilor rromi de catre institutiile publice, chiar daca existau prejudecati, stereotipii si atitudini discriminatorii in randul populatiei ne-rrome.

Dupa 1989 insa , schimbarile sociale rapide si intensive care au ridicat probleme serioase si neprevazute in cursul procesului de institutionalizare si consolidare democratica in societate, dar si tranzitia catre o economie de piata, au generat un proces de polarizare sociala si de marginalizare.
Cauzele care au declansat si au intretinut acest proces demarginalizare se constituie intr-un complex de factori pe care voi incerca sa-i prezint ca fiind generatori de marginalizare si manifestare in cazul copiilor rromi

Factori de natura sociala :

Odata cu schimbarile deocratice survenite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv egalizatoare, campul social fiind astfel deschis pentru manifestarea identitatilor de grup, dar a prejudecatilor, stereotipiilor si discriminarii latente existente pana in acel moment.Pe de alta parte si in cadrul minoritatii au aparut grupuri cu un comportament deviant sau chiar infractional, care dincolo de pericolul social pe care il reprezinta au un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei majoritatii si contribuie la intretinerea unui comportament discriminatoriu sau chiar rasist.Astfel de manifestari nu fac altceva decat sa genereze si sa intretina un climat tensionat, latent conflictual, intre minoritate si majoritate, fiecare simtindu-se amenintata-este cazul rromilor din Hadareni jud.Cluj.

Factori de natura economica

Transformarile din viata economica- inflatia, somajul, diferentierea excesiva a veniturilor salariale, dar si scadera nivelului de trai, criza de locuinte etc.- au avut un aport decisiv la aparitia si dezvoltarea fenomenului de marginalizare si au creat o categorie de marginalizati dpv economic.
Una din categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranzitiei a fost minoritatea rroma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut: fiind slab calificati rromi au fost grav afectati de somaj, cei care-si castigau existente pe baza economiei complementare au ramas fara obiectul muncii, iar activitatea de colectare si valorificare a materialelor refolosibile a scazut mult in aceasta perioada.

Pe de alta parte, scaderea veniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii a dus la scaderea dramatica a nivelului de trai pentru o proportie semnificativa a populatiei de etnie rroma iar aceasta criza este accentuata si de consecintele politicii pronataliste aberante ale vechiului regim, deoarece generatia nascuta dupa 1966 se afla acum in plina maturitate avand propriile familii si copii, dar locuind in continuare cu familia de origine. Prin urmare exista o supraaglomerare a locuintelor populatiei de etnie rroma, ceea ce atrage dupa sine alte consecinte extrem de serioase: lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei; dificultati in realizarea igienei personale; riscuri privind sanatatea, intimitatea si promiscuitatea precum si greutati in ceea ce priveste socializarea si educatia copiilor si adolescentilor rromi. De fapt tot datorita nivelului de trai foarte scazut, multe din familiile de rromi au renuntat dupa 1989 sa-si mai trimita copiii la scoala . O influenta semnificativ pozitiva asupra frecventei scolare a copiilor rromi a avut-o decizia de conditionare a alocatiei in functie de frecventa, dar din nefericire nu se poate spune ca in urma acestei decizii a crescut si calitatea actului educational.

Factori de natura politica si etnica

In perioada postdecembrista rromi nu au reprezentat o minnoritate etnica discriminata deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnica, libera sa-si promoveze propriile traditii culturale, politica fiind de asimilare a acestora.

Odata cu liberalizarea si democratizarea societatii, a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minoritati etnice , religioase, etc.- si de conturare a identitatii acestora, dar in acelasi timp si de marginalizare a lor de catre majoritate.

Trebuie sa remarcam faptul ca aceasta reactie este universala si nu este specifica doar Romaniei , peste tot respinsii apartin acelor categorii care nu pot asimila normele dominante.

Democratizarea vietii politice si pluripartitismul au oferit minoritatilor etnice sansa reprezentarii politice. Identitatea de grup, etnica, nu era insa la inceputul anilor '90 –suficient de bine conturata si ca urmare , pentru a-si spori legitimitatea, liderii politici au dus o campanie de exacerbare a identitatii minoritare in detrimentul celei de cetatean.

In dorinta de a redefini identitatea etnica a grupului, liderii politici au oferit identitatea de "rrom" ca alternativa la cea de "tigan" valorizata negativ de populatia majoritara si ca urmare stigmatizata. Rezultatul a fost – producerea unei fracturi chiar in interiorul grupului etnic intre rromi (reprezentand elita politica, intelectuala si economica) si tigani (reprezentand marea masa a celor care se simt ignorati, manipulati sau tradati de catre liderii politici).

Ca o consecinta a neincluderii in politicile publice si ca alternativa la insensibilitatea institutiilor statului, o mare parte a populatiei de rromi din tara noastra, in absenta resurselor de dezvoltare individuala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile de supravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati, etichetati ca delincventi etc.

In contextul noii reordonari a Europei, al considerarii ca "mostenire comuna a Europei", rromi au devenit un stimul de reflectie a tuturor institutiilor europene, un criteriu de aderare al tarilor est europene.

Singura alternativa acceptabila si viabila la problema marginalizarii este o politica coerenta si sustinuta de prevenire a acesteia pe de o parte, si de integrare pe de alta parte, desi integrarea este un termen fata de care majoritatea liderilor rromi au o reactie adversa cel putin in momentul de fata.
Cauza este in opinia mea o intelegere defectuoasa a ideii de integrare, perceputa fragmentar, doar in dimensiunea sa coercitiva de asimilare. In realitate "integrarea reprezinta o relatie, o interactiune dinamica intre sistemul care" se integreza" si sistemul care "integreaza", iar rezultatul acestui proces este un echilibru functional al partilor.

Insa trebuie sa tinem seama ca integrarea sociala are patru dimensiuni fundamentale si anume: integrare culturala, normativa, comunicationala si functionala. Daca "integrarea culturala" presupune coerenta normelor si valorilor unei culturi- "integrarea normativa" reprezinta masura in care valorila grupului devin norme efective. Dar aceasta exigenta a majoritatii- de conformare a minoritatii la normele sale- este adesea perceputa ca o tendinta de asimilare.
Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor din jur, sunt de prima importanta, pentru ca aceste reprezentari determina atitudini si comportamente. De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informatie care ii leaga pe rromi de mediul social din jur. Rromii par a fi o realitate familiara: orice persoana intrebata are o opinie, deseori categorica, despre acestia. Adevarul este ca rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau, cu cat realitatea pierde in fata imaginarului. De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat, cristalizind stereotipurile colective si formand un rezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza respingerea sau asimilarea, aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari ale actiunilor. In fapt, rromii sunt rareori definiti asa cum sunt, mai degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportamentele celorlalti fata de ei.

In Romania exista un procent semnificativ de rromi integrati in momentul de fata cel putin la nivel normativ si functional. Cei mai bine integrati sunt membrii elitei intelectuale si a celei economice, dar si cei cu nivel mediu de pregatire sau profesii moderne, au un nivel satisfacator de integrare sociala. Factorii care pot pot si trebuie sa aiba un rol decisiv in perfectarea procesului de integrare functionala a etniei rromilor in societatea ,, interculturala” a mileniului III sunt: sistemul educational, mass-media, asistenta sociala si factorii de decizie de la nivel guvernamental. Toti acestia au datoria de a elabora o politica coerenta privind toate minoritatile etnice din Romania- care sa respecte in egala masura drepturile tuturor minoritatilor si eliminarea si prevenirea manifestarilor discriminatorii si rasiste.

MECT a elaborat si implementat in parteneriat cu alte organisme internationale ( UNICEF, ROMANI CRISS, FUNDATIA PHEONIX si alte ONG-uri) o serie de proiecte care vizeaza stimularea participarii scolare a copiilor rromi pentru evitarea abandonului scolar si integrarea lor sociala.

Concluzia este ca inca o mare parte a populatiei de etnie rroma- deci si copiii acestora- sufera de acest proces de marginalizare si de aceea este nevoie de o strategie de interventie sustinuta, care sa se adreseze atat minoritatii marginalizate cat si majoritatii , pentru formarea unei societati interculturale de indivizi diferiti dar egali, racordati la valorile generale ale umanitatii si respectand un set comun de norme dar in acelasi timp aflati intr-un permanent schimb cultural si spiritual.
Referinte :
C.ZAMFIR, L. VLASCEANU, Dictionarul de sociologie, Editura Babel, Bucuresti 1993
C.ZAMFIR, E.ZAMFIR, Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura Alternative, Bucuresti 1993
C.CUCOS, T.COZMA, Minoritari, Marginali, Editura Polirom, Iasi 1996
I. MIHAILESCU,cordonator, Un deceniu de tranzitie,United Nations Children’s Fund, Bucuresti 2000
L.CIOLAN, Pasi catre scoala interculturala,Colectia sanse egale,Editura Corint, Bucuresti 2000
S.IOSIVESCU, A.ROGOJINARU, Parteneriat si dezvoltare scolara in comunitati cu rromi, Colectia sanse egale, Editura Corint, Bucuresti 2000
V.IONESCU, G.SARAU, F.STANCIU, Ghid de practici pozitive pentru educatia copiilor rromi,Romani Criss 2003
MECT,Parteneriatul strategic MECT-UNICEF in educatia copiilor rromi, Editura Vanemonde, Bucuresti 2003

Romii, demolaţi cu scandal

Romii, demolaţi cu scandal
Eveniment - Marian BADIRCI(citeste alte articole de acelasi autor »)
Mai mult de 30 de construcţii în care trăiau 160 de romi - după calculele primăriei, peste 200 - după declaraţiile locuitorilor din zonă, au fost rase vineri de pe faţa pământului la marginea Craiovei, în zona Potelu.
Motivul invocat de Primăria Craiova a fost unul sec, aruncat presei printr-un comunicat subţire pe toate feţele: proprietarii nu deţin autorizaţie de construire, „aceste locuinţe fiind ridicate peste o importantă conductă de apă, care face legătura între cartierul Făcăi şi restul municipiului Craiova. Acţiunea este derulată în baza legală a unei hotărâri a Consiliului Local Municipal Craiova şi este coordonată de Serviciul Disciplina în Construcţii al Primăriei“, după cum se arată în comunicatul municipalităţii. Unde vor locui romii şi copiii lor de-acum încolo? O parte, adică aceia care au buletine de Craiova, nu se ştie câţi la număr, vor primi teren la Hanul Roşu în baza unor decizii ale comisiei sociale a primăriei, pentru a-şi face alte coşmelii, a declarat viceprimarul craiovean Teodor Sas. Asta dacă se dovedeşte că nu au alte posibilităţi locative, aşa cum s-a întâmplat acum doi ani, tot în urma unei campanii de demolare, la Făcăi.
Acţiunea de vineri a primărie nu a fost lipsită de incidente. O minoră „i-a pus în dificultate“ pe demolatori şi pe paznicii lor, poliţiştii comunitari. Aceştia s-au străduit minute în şir s-o imobilizeze, după ce fata începuse să arunce cu pietre şi cărămizi în utilajele folosite la demolare. Până să-i pună cătuşele, poliţiştii au dus lupte grele, din care unii au ieşit foarte şifonaţi şi cu muşcături. Minora a fost imobilizată în cele din urmă şi dusă la o secţie de poliţie, iar părinţii ei au fost amendaţi.