DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
(adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948)


Preambul

Considerind ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume,

Considerind ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi in care fiintele umane se vor bucura de libertatea cuvintului si a convingerilor si vor fi eliberate de teama si mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratie a oamenilor,

Considerind ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi,

Considerind ca este esential a se incuraja dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni,

Considerind ca in Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta lor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si in valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru barbati si femei si ca au hotarit sa favorizeze progresul social si imbunatatirea conditiilor de viata in cadrul unei libertati mai mari,

Considerind ca statele membre s-au angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite respectul universal si efectiv fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si respectarea lor universala si efectiva,

Considerind ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,

ADUNEAREA GENERALA proclama

prezenta DECLARATIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI, ca ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele si toate natiunile, pentru ca toate persoanele si toate organele societatii sa se straduiasca, avind aceasta Declaratie permanent in minte, ca prin invatatura si educatie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive, de ordin national si international, recunoasterea si aplicarea lor universala si efectiva, atit in sinul popoarelor statelor membre, cit si al celor din teritoriile aflate sub jurisdictia lor.


Articolul 1
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unii fata de altele in spiritul fraternitatii.

Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta Declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.
In afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sint independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari a suveranitate.

Articolul 3
Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.

Articolul 4
Nimeni nu va fi tinut in sclavie, nici in servitute; sclavajul si comertul cu sclavi sint interzise sub toate formele lor.

Articolul 5
Nimeni nu va fi supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Articolul 6
Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.

Articolul 7
Toti oamenii sint egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.

Articolul 8
Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sint recunoscute prin constitutie sau lege.

Articolul 9
Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat in mod arbitrar.

Articolul 10
Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa.

Articolul 11
Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pina cind vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nui constituiau, in momentul cind au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decit aceea care era aplicabila in momentul cind a fost savirsit actul cu caracter penal.

Articolul 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Articolul 13
Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de reveni in tara sa.

Articolul 14
In caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil in alte tari.
Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintr-o crima de drept comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 15
Orice persoana are dreptul la o cetatenie.
Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.

Articolul 16
Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei.
Casatoria nu poate fi incheiata decit cu consimtamintul liber si deplin al viiitorilor soti.
Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.

Articolul 17
Orice persoana are dreptul la proprietate, atit singura, cit si in asociatie cu altii.
Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.

Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau impreuna cu altii, atit in mod public, cit si privat, prin invatatura, practici religioase, cult si indeplinirea riturilor.

Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Articolul 20
Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.
Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.

Articolul 21
Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.

Articolul 22
Orice persoana, in calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este indreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinindu-se seama de organizarea si resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.

Articolul 23
Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.
Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atit lui, cit si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala.
Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselelor sale .

Articolul 24
Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca si la concedii periodice platite.

Articolul 25
Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei sale, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de vointa sa.
Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sint nascuti in cadrul casatorii sau in afara acesteia, se bucura aceeasi protectie sociala.

Articolul 26
Orice persoana are dreptul la invatatura. Invatamintul trebuie sa fie gratuit, cel putin in ceea ce priveste invatamintul elementar si general. Invatamintul elementar trebuie sa fie obligatoriu. Invatamintul tehnic si profesional trebuie sa fie la indemina tuturor, iar invatamintul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.
Invatamintul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si intarirea respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze intelegerea, toleranta, prietenia intre toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentirenea pacii.
Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatamint pentru copiii lor minori.

Articolul 27
Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.

Articolul 28
Orice persoana are dreptul la o orinduire sociala si internationala in care drepturile si libertatile expuse in prezenta Declaratie pot fi pe deplin infaptuite.

Articolul 29
Orice persoana are indatoriri fata de colectivitate, deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.
In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica.
Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 30
Nici o dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicind pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savirsi vreun act indreptat spre desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate in prezenta Declaratie.

ATELIERE FARA FRONTIERA
DOSAR DE CANDIDATURA
ASSOCLIC 2 - 2009
CERERE DE ECHIPARE cu calculatoare
Numele asociatiei:Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania A.C.S.-M.P.D.R.

Numele proiectului:”P.C. ITI OFERA O SANSA IN PLUS”


Cine este responsabilul proiectului

Nume:ENEA
Prenume:CORNELIA
Functie:Coordonator program
Telefon:0761/619525
E-mail:englezian@yahoo.com

Prezentarea asociatiei sau a organizatiei care propune proiectul

Nume :Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania A.C.S.-M.P.D.R.

Scop :Initierea,organizarea,coordonarea si realizarea de actiuni care sa stimuleze dezvoltarea locala si regionala in urmatoarele domenii :social,drepturile omului,sanatate,educatie,economic.

Principalele realizari :
-din 2006 Membra a Grupului de Lucru Mixt din cadrul Prefecturii Dolj-Comisia de Economie si Solidaritate Sociala.
-2007 colaborare cu CCI-Oltenia in proiectul- Sisteme de Initiere,Specializare,Perfectionare a Somerilor din judetul Dolj avand ca atributii : identificarea grupului tinta,atragerea somerilor si a persoanelor de etnie roma la cursuri, sprijinirea grupului tinta in gasirea unui loc de munca-in acest proiect peste o treime din cursanti au fost de etnie roma .
-2007-2008 colaborare cu ANMRF-Dej jud Dolj in Proiectul Asistenta Umanitara pentru Romi
-avand ca atributii :membru in echipa de proiect,facilitarea accesului in comunitatile de romi a echipei de implementare a proiectului, eliminarea barierelor lingvistice dintre beneficiari si echipa proiectului-beneficiari- 350 persoane de etnie roma.
-2008 depunerea catre Primaria Municipiului Caraiova a trei proiecte pentru portofoliul Primariei in Programul de Regenerare Urbana, in care Primaria este aplicant principal iar organizatia, partener.
-2008-2009 partener al Consiliului Judetean Dolj :proiect Romii Doljeni-Cetateni Europeni-sprijinirea a peste 460 de persoane de etnie roma in obtinerea actelor de identitate.
-2009 – 2 Proiecte educatonale in care suntem parteneri cu scoli din Craiova si Directia de Sanatate Publica Dolj.
-2009-10 tineri de etnie roma au decis sa continue studile liceale,60 de elevi prescolari luati in evidenta pentru pregatire suplimentara.
Statut :ONG conform ordonantei cu privire la asociatii si fundatii
Data crearii : 3-10-2006
Adresa sediului :str.Simion Barnutiu nr 34(36)
Oras :Craiova
Telefon :0721/896800 0742/914472
E-mail :acsmpdr@yahoo.com
Site internet http://www.blogger.com/
Numele presedintelui :COJOCARU MIRCEA TEODOR
Numarul de salariati
Numarul de voluntari :20 de tineri (studenti si elevi)
Principalii parteneri (publici si / sau privati):
-Primaria Municipiului Craiova.
-Consiliul Local Municipal Craiova.
-Consiliul Judetean Dolj.
-Prefectura Judetului Dolj.
-Primaria Marsani.
-Primaria Caraula.
-Primaria Salcuta.
-CCI-Oltenia.
-AJOFM-Dolj.
-Inspectoratul Scolar Judetean Dolj.
-ANMRF-Dej Dolj.
-Directia de Sanatate Publica Dolj.
-ONG-uri si alte scoli din Dolj
Descrierea proiectului
Sinteza proiectului
Nume : ”P.C. ITI OFERA O SANSA IN PLUS ”
Rezumat :
Proiectul se adreseaza persoanelor de etnie roma indiferent de varsta, care datorita conditiilor sociale nu isi permit achizitionarea unui PC sau nu au cunostiintele necesare in utilizarea acestuia. In acest sens unui numar de cel putin 50 de persoane li se va asigura accesul si instruirea in utilizarea unui calculator.
Cost global 15.000 ron
Materialele informatice de care aveti nevoie (numar calculatoare complete, alte materiale informatice) :
15 calculatoare cu imprimante,
3 laptop-uri
1 videoproiector,
250 CD,
60 topuri de hartie
Decriere detaliata
Obiectivele vizate si rezultatele asteptate:
Obiectivul proiectului este acela de a pregati un numar de minim 50 de persoane de etnie roma in utilizarea unui calculator.In acest sens se vor forma ateliere de lucru in cadrul carora vor fi indrumati in: pornirea/oprirea unui PC, editarea de texte Word, copierea, completarea de cv-uri, printarea anumitor informatii, crearea de foldere, cautarea de informatii cu ajutorul motoarelor de cautare, etc.
Rezultate asteptate: personele din grupul tinta vor avea cunostiintele necesare in utilizarea unui calculator.
Publicul tinta si numarul de persoane care sunt vizate de acest proiect :
Publicul tinta este format din persoane de etnie roma si , sunt vizate un numar de cel putin 50 de persoane din judetul Dolj.
Locul de interventie :Craiova
Mijloacele umane (echipa, supravegetor etc) si practice (numar prize pentru calculatoare de exemplu, spatiu dedicat etc) :
Echipa este formata din 5 persoane dintre care – 1 coordonator program,1 trainer,1 consilier,1 supraveghetor de sala si intretinere materiale,1 facilitator comunitar.
15 prize pentru conectarea calculatoarelor si imprimantelor
2 sali din interiorul sediului.
Impactul scontat al proiectului asupra contextului inconjurator (local, regional, national) :
Economic si social-cresterea sanselor de angajare,eficienta in munca si faptul ca aceste persoane vor demonstra ca se poate sa fie si altfel.
Pe plan educational-accesul la un volum marit de informatii
Planningul proiectului (durata, stadiul de avansare si calendarul previzional)
Durata proiectului este de 1 an.
Stadiul de avansare :
Calendarul previzional : 15 feb.2010 -15 feb 2011
Modul de evaluare al impactului proiectului :
-Completarea unui chestionar de catre persoanele din grupul tinta la 2 luni dupa terminarea proiectului din care sa reiese daca tinerii care au participat la activitatile din cadrul atelierului au avut avantaje din invatarea utilizarii unui PC.
Factorii de succes si riscul de esec :
Factori de succes - numarul mare de persoane de etnie roma care nu au cunostiinte in utilizarea unui PC si solicitarile din partea lor pentru indrumare.
Riscul de esec – nu exista.
Cum se va realiza perenizarea proiectului :
Persoanelor de etnie roma care doresc sa foloseasca sau sa–si insuseasca cunostiintele necesare in utilizarea un P.C. li se va acorda accesul/spijinul necesar timp de 2 ani dupa terminarea proiectului.
Bugetul previzional (finantarile solicitate anul acesta, cele obtinute, care este partea autofinantarii) :
15.000 ron,
1500 ron autofinare
Angajamente
Asociatia/Fundatia Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania A.C.S.-M.P.D.R. se angajeaza sa asigure transportul echipamentelor (calculatoare complete) de la Bucuresti la sediul propriu. Asociatia/Fundatia Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania A.C.S.-M.P.D.R se angajeaza sa completeze un chestionar de evaluare dupa primirea echipamentelor informatice.
Asociatia/Fundatia Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania A.C.S.-M.P.D.R. se angajeaza sa colaboreze cu Ateliere Fara Frontiere in sensul monitorizarii activitatilor derulate cu ajutorul calculatoarelor primite: verificarea de catre Ateliere Fara Frontiere, prin diverse modalitati, a utilizarii acestora in scopul descris in propunerea de proiect.

Nicolae Păun: „25% din parlamentari sunt ţigani...

Nicolae Păun: „25% din parlamentari sunt ţigani. Dacă nu direct, atunci din a doua sau a treia spiţă, după bunic sau bunică”
6 septembrie, 2010
Oficial, în România sunt 535.250 de romi. Liderii acestei etnii spun însă că în realitate, numărul romilor, este de trei-patru ori mai mare. Diferenţa o reprezintă “ţiganii de mătase”, aşa cum îşi spun cei care nu recunosc faptul că ar aparţine acestei etnii.
Satul Prislop, comuna Răşinari, judeţul Sibiu, numără vreo 300 de suflete. Români sunt doar vreo 15, restul de 95% fiind romi. Aceştia, deşi raportaţi la numărul românilor din acest sat sunt majoritari, nu se consideră romi, ci ţigani „de mătase”, iar la ultimul recensământ s-au declarat români. „Noi nu suntem romi, pentru că nu vorbim limba ţigănească. Noi suntem ţigani «de mătase», pentru că noi vorbim doar limba română. Noi nu ştim altă limbă. Aşa că de ce să ne spună nouă romi? Noi ne-am declarat români”, ne-a spus Vasile Hanţ, de 42 de ani, liderul romilor din Prislop.
Toţi cei patru copii ai lui Hanţ s-au declarat şi ei tot români, din acelaşi motiv. Un alt rom din Prislop, Ştefan Mărunţelu, 32 de ani, susţine cu ardoare că e român: „La mine în buletin scrie că sunt român, deci român sunt. Romii ştiu limba ţigănească, pe când eu ştiu doar limba română”. Spiridon Huşanu, 61 de ani, este unul din cei 15 români neaoşi care trăiesc în Prislop. Fost cioban, el a trebuit să se reprofileze şi să se adapteze traiului printre romii din Prislop. El trăieşte de ani buni, în concubinaj, cu Prediţa Hanţ, mama liderului romilor din Prislop. „M-am adaptat traiului de aici. Trăiesc la fel ca toţi. Pe lângă pensie, mai am calul, căruţa şi mă descurc”, spune Spiridon Huşanu.
Situaţia din Prislop nu e un caz singular
Iulian Preda, consilierul pe romi al prefectului judeţului Sibiu, afirmă că în această zonă există numeroase sate în care romii s-au declarat români la ultimul recensământ. „Oficial, judeţul Sibiu are doar 17.125 de romi, la o populaţie de peste 421.000 de locuitori. Cifra este inexactă, numărul real fiind de cel puţin patru ori mai mare. În satul Roşia, de exemplu, s-au declarat doar doi ca fiind romi, aceştia fiind consilierii romi ai primarului. Restul s-au declarat români”, susţine consilierul Iulian Preda.
Nedeclararea i-a costat banii europeni pentru integrare
Romii din Prislop trăiesc de pe o zi pe alta. Singurul lor venit cert este ajutorul social de la primărie. Pe lângă acesta, fiecare se mai descurcă din vânzarea măturilor şi a coşurilor, iarna, şi din comerţul cu afine, mure şi bureţi, vara. O mare problemă în sat a reprezentat-o apa potabilă. Înainte de ultimele alegeri, romilor din Prislop li s-au făcut trei cişmele. „Calitatea apei nu e prea bună şi din cauza asta baiatul meu mai mic s-a îmbolnăvit de hepatită. Lumină în sat s-a pus tot recent, dar numai vreo 6-7 becuri. Drumul a fost pietruit şi cimentuit, dar numai până la intrare în sat. La noi, pe uliţe, tot noroi este”, povesteşte Vasile Hanţ. El precizează că, în timpul campaniei electorale li s-au promis foarte multe, „dar totul a rămas la stadiul de promisiuni”.
Dana Lupică, şefa Serviciului de Strategie şi Programe din cadrul CJ Sibiu, ne-a declarat că romii din Prislop nu au putut fi ajutaţi din cauza lor. „Marea problemă e că nu apar în evidenţele noastre ca fiind romi. Prin urmare, nu au putut beneficia de banii europeni pentru integrarea romilor. Când depui un proiect spre finanţare îţi trebuie un anumit număr de beneficiari. Drumul acela dintre Răşinari şi Prislop a fost făcut din fonduri PHARE. Într-adevăr, se opreşte la intrarea în sat, pentru că aşa a fost conceput programul”, explică Dana Lupică.
“Regele” Cioabă: „S-au domnit”
“Regele” romilor (care ocupă şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Mondiale a Romilor) Florin Cioabă, 55 de ani, se consideră mâhnit de faptul că romii din fieful său s-au declarat români. „Este dureros că acei oameni nu recunosc că sunt romi. Cei care nu-şi recunosc apartenenţa etnică s-au văzut un pic superiori şi s-au domnit. Dacă nu mai merg cu şatra şi acum şi-au construit case, se cred ţigani «de mătase», ceea ce este fals. Toţi suntem la fel”, explică Regele Florin Cioabă. El susţine că sunt şi alte cauze pentru care romii au refuzat să-şi recunoască apartenenţa etnică: „Bătrânii au rămas cu trauma Holocaustului, când au fost deportaţi la Bug. Altora, în 1995-1996, li s-au dat foc la case. Alţii au gândit că, probabil, e mai bine să nu se declare romi, de frică să nu fie băgaţi în aceeaşi oală cu cei care comit infracţiuni. E o mare prostie şi eu consider că n-ar trebui să ne fie frică de nimic”. Despre romii care nu vorbesc romanes, Regele Cioabă are o explicaţie: „Majoritatea romilor au fost robi mai bine de 500 de ani, perioadă în care boierii le-au interzis să vorbească limba maternă. Cine era prins, i se tăia limba. Doar romii tradiţionali au reuşit să-şi păstreze limba şi tradiţiile. Romii sedentari, au uitat limba pentru că au fost forţaţi. Asta nu înseamnă că nu sunt romi”.
„României nu i-ar conveni să aibă 20% romi”
Cioabă susţine că mai mult de 20% din populaţia României este de etnie romă. „Dacă ne declaram cu toţii apartenenţa etnică, influenţa noastră asupra Guvernului ar fi fost alta. Când vorbeşte cu noi, Executivul se uită la cifra oficială. Una e să reprezinţi 2,5%, alta e să reprezinţi 20-30%. României nu i-ar conveni să aibă, oficial, 20% romi”, afirmă Florin Cioabă. El susţine că o mare parte din vină o poartă şi liderii acestei etnii: „Noi nu ştim să ne organizăm şi să votăm. Noi votăm pentru mâncare şi băutură. Romii nu conştientizează ce înseamnă să ai un reprezentant în consiliul local sau în Parlament. La maghiari e invers. Ei au avut mereu 7% din Parlament”.
Nicolae Păun: „25% din parlamentari sunt romi”
Reprezentantul romilor în Parlament, deputatul Nicolae Păun, afirmă că persoanele care nu şi-au declarat apartenenţa etnică se simt mai degrabă români şi nu au găsit nici un beneficiu în a se declara romi. „Romii au o imagine extrem de proastă, cu care majoritatea membrilor acestei etnii nu vor să se asocieze. Cine recunoaşte e foarte curajos. Alte motive sunt reprezentate de trecutul istoric zbuciumat al acestei etnii, care nu dă motive romilor să-şi recunoască apartenenţa etnică”, e de părere Nicolae Păun. El susţine că acelaşi fenomen de nerecunoaştere a etniei se întâmplă şi în Parlamentul României: „Cel puţin 25% din parlamentari sunt de etnie romă. Dacă nu direct, atunci din a doua sau a treia spiţă, după bunic sau bunică. Am putea face mâine grup parlamentar, dacă acestora nu le-ar fi ruşine să recunoască faptul că sunt romi”. În afară de deputatul PSD Mădălin Voicu, Nicolae Păun nu a vrut să dea alte exemple de parlamentari romi.
David Mark: „Să te declari rom în România nu e avantajos„
Liderul Alianţei Civice a Romilor din România, David Mark, spune că „stigma de a fi rom e principalul motiv care îi determină pe romi să nu-şi recunoască apartenenţa etnică”. „Să te declari rom în România nu e un lucru avantajos, deoarece există posibilitatea de a fi discriminat, exclus. Acest lucru a fost dovedit de numeroase rapoarte ale diverselor ong-uri şi sondaje de opinii. Ultimul sondaj al CURS relevă că romii sunt discriminaţi, iar dacă îşi afirmă identitatea îşi pot pierde locul de muncă”, explică David Mark. El susţine că „acei 50 de ani de comunism şi asimilările forţate au şters identitatea romilor, lucru care a condus la pierderea limbii, a culturii şi a tradiţiilor”. „Cifrele recensământului au fost influenţate şi de către recenzori, care i-au determinat pe foarte mulţi romi să se declare români”, afirmă David Mark. Toţi liderii romilor, atât cei politici, cât şi ong-işti, îi încurajează la unison pe romi ca la următorul recensământ, cel de anul viitor, să-şi declare apartenenţa etnică.
Prof. Sarău: „Nu sunt ţigani de mătase, ci rudari”
Prof. dr. Gheorghe Sarău, consilier pentru limba romani şi romi la Ministerul Educaţiei, e de părere că folosirea termenului de „ţigani de mătase” în cazul romilor din Prislop e puţin „confuză”. „Romii din Prislop nu sunt «ţigani de mătase», ci «rudari». Termenul de «ţigani de mătase» folosit în cazul romilor din Prislop este atipic, pentru că acest termen reprezintă o populaţie de limbă română din tot bazinul balcanic. Denumirea acestor romi este de «rudari» în Ţara Românescă şi Moldova, respectiv de «băieşi» în zona Transilvaniei, în Ungaria şi Croaţia”, explică prof. dr. Gheorghe Sarău.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Colorful but Colorblind, derulat în România de Centrul pentru Jurnalism Independent. Proiectul este coordonat de Transitions Online (Praga) şi este cofinanţat de Programul „Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie” al Uniunii Europene, cu sprijin oferit de Network Media Program al Open Society Institute, de Ambasada Statelor Unite în Republica Cehă şi de Knight Center for International Media, de la School of Communication, University of Miami. Filmele realizate în acest program pot fi văzute la: http://roma.glocalstories.org.

Europarlamentarii, acasă la romi

Europarlamentarii, acasă la romi
Europarlamentarii Marian Jean Marinescu şi Veronique Mathieu, membră a grupului Partidului Popular European, s-au întâlnit vineri cu mai mulţi reprezentanţi ai romilor din Dolj ca urmare a scandalului repatrierii a mii de cetăţeni de etnie romă.

Mai mulţi europarlamentari se află în România cu scopul de a înţelege circumstanţele care au condus la repatrierea a mii de romi de către statul francez. Doi dintre ei, Marian Jean Marinescu şi Veronique Mathieu, din Franţa, s-au întâlnit vineri la sediul Prefecturii Dolj cu lideri ai unor organizaţii ale romilor şi de integrare a romilor din judeţ. Reprezentanţii romilor au acuzat în general situaţia economico-financiară din România, tratamentul discriminatoriu la care ar fi supuşi membrii etniei în România, fapt care i-ar fi împins să plece din ţară în masă. Pe de altă parte, romii au acuzat şi tratamentele de care au parte în ţările occidentale atunci când muncesc şi au cerut ca repercusiunile faptelor unora dintre romi să se răsfrângă doar asupra acestora, nu colectiv, asupra unor întregi mase. Ei au apreciat totuşi măsurile care se iau la nivel european pentru reglementarea situaţiei. Mircea Cojocaru, de la Agenţia de Consiliere şi Sprijin pentru Minorităţi şi Persoane Defavorizate din România, este de părere că intervenţiile comune ar trebui să ţintească, în primul rând, prevenirea fenomenelor sociale care conduc la exodul în masă al romilor. „Consider că statul român ar trebui să se implice mult mai mult, prin oferirea de locuri de muncă. Strategiile sunt bune, dar trebuie puse şi în practică. Nu este suficient să scriem, să rămână pe hârtie, iar apoi să nu mai facem nimic sau să considerăm că aceste strategii nu au destulă putere. Din moment ce suntem membri ai Uniunii Europene trebuie să fim trataţi egal. Consider că prin măsurile luate de Franţa au fost încălcate drepturile omului şi ar trebui văzut ce se poate face pentru ca astfel de greşeli să nu se mai întâmple“.

Stilul de viaţă al romilor este rău înţeles

Europarlamentarul francez a apreciat unele mesaje ca fiind „foarte puternice“ şi a spus că a înţeles originea nemulţumirilor romilor şi că ei se află în aşteptarea unei recunoaşteri a etniei în Europa. „Cred că în acest sens este necesar ca dialogul să continue peste tot. Nu trebuie să negăm lucrurile care se întâmplă. O parte din cele prezentate sunt cunoscute în Franţa, faptul că exploatarea (muncitorilor romi - n.r.), de pildă, există şi în Franţa. Necunoscându-vă bine, cum putem să vă dăm ceea ce dumneavoastră ne cereţi? Nu este vorba de rasism, în Franţa. Eu am adoptat a doua fiică şi are o culoare mai închisă. Nu e o problemă de rasism ce se întâmplă în Franţa, ci una de comportament. De stilul de viaţă al romilor, pe care societatea franceză nu-l înţelege în acest moment. Este perceput greşit. Trebuie să-l înţelegem, fiindcă ne e puţin străin“, a spus Veronique Mathieu. Aceasta a mai spus că, pe lângă problema comportamentului şi a stilului de viaţă, mai există una, a delincvenţei şi cerşitului în mod agresiv, care deranjează şi afectează societatea franceză. Mathieu a recunoscut că în aceste cazuri, într-adevăr, se vorbeşte de comunitatea romă, nu doar de aceia care comit faptele, şi a reiterat necesitatea dialogului pentru ca aceste lucruri să fie lămurite. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a arătat că este nevoie de o dublă implicare în procesul de integrare, a celui care integrează şi a celui care doreşte să se integreze, şi consideră că o politică unitară la nivel european în privinţa romilor ar fi binevenită. „Oricât am rezolva problemele din toate ţările, tot va exista o parte a acestei etnii care se va deplasa în alte ţări, aşa cum există cetăţeni europeni care se mută în altă ţară. Ce a început să se creeze este nevoia unei platforme europene pentru romi. Sunt voci care spun că trebuie politică europeană, dar sunt şi voci care spun că aceste lucruri trebuie rezolvate în fiecare ţară. Am spus şi în plenul parlamentului că fiecare ţară poate da o listă cu ceea ce face pentru romi. Pentru mine este important ca aceste liste să cuprindă la un moment dat aceleaşi lucruri“, a mai afirmat Marian Jean Marinescu

Care e adevărul?

Cei doi europarlamentari au poposit apoi la Şcoala nr. 13, de pe strada Bucovăţ. Dacă prezenţa de obicei în această şcoală este mai mult decât redusă, vineri elevii erau la ore, pe fiecare bancă erau coli albe. Întâmplător sau nu, majoritatea elevilor desfăşurau activităţi „educative“- de la clasa I - până la clasele mari, toţi elevii desenau... Următoarea unitate de învăţământ vizitată a fost Şcoala nr. 12 „Decebal“ din Craiova, după care cei doi europarlamentari au poposit pentru câteva minute la sediul Inspectoratului Şcolar, unde s-au întâlnit cu inspectorii generali ai învăţământului doljean, dar şi cu manageri de la Şcolile din Cerăt, Filiaşi, Şcoala nr. 16, Coţofenii din Faţă. „Nu am venit în România cu o imagine deja formată, ci dimpotrivă, am vrut să văd care este realitatea. Sunt copiii romi integraţi în învăţământul de masă, frecventează cursurile? Am constatat că dialog există, elevii sunt prezenţi la ore, lucrurile arată cu totul altfel decât poate îşi imaginează mulţi europeni. Am vrut să aflu care sunt problemele reale cu care se confruntă dascălii români şi ce putem face noi pentru a-i ajuta“, a spus Veronique Mathieu.

Oficial, e bine

Reprezentanţii ISJ Dolj au vorbit europarlamentarilor despre proiectele care se desfăşoară la nivelul Doljului pentru susţinerea copiilor romi şi încurajarea acestora de a frecventa şcoala. „Avem inspector de specialitate pe problema minorităţilor. Apoi, în majoritatea unităţilor de învăţământ există mediatori şcolari care păstrează legătura între familie - elev - şcoală, limba romanii este predată de 30 de dascăli în Dolj. Elevii romi nu sunt vitregiţi cu nimic faţă de restul elevilor. Anual, oferim aproximativ 100 de locuri speciale în licee - rezervate copiilor romi şi aproximativ 40 de locuri la Universitate. Împreună cu organizaţii nonguvernamentale am gândit programe speciale pentru aducerea copiilor romi la şcoală, pentru a încerca să-i ajutăm să recupereze materia pierdută“, a precizat Mihaela Moţăţeanu, inspector general la ISJ Dolj.
Reprezentanţii Şcolii nr. 16 din Craiova, în care elevii de etnie romă sunt în proporţie de 30-35%, au povestit că, până în urmă cu doi ani, mulţi dintre elevii romi îşi ascundeau din diferite motive etnia. În momentul în care au aflat că există locuri rezervate la liceu sau facultăţi special pentru ei au început să-şi asume identitatea. Şi directorul Şcolii din Coşoveni, în care elevii de etnie romă sunt în proporţie de 25%, au povestit europarlamentarilor că principala problemă este căsătoria precoce a copiilor romi: „Din clasa a V-a, fetele de etnie romă nu mai frecventează şcoala, se căsătoresc şi nu mai sunt lăsate să înveţe. Încercăm să îi convingem să se întoarcă la şcoală, dar este imposibil, mai ales când vine vorba despre fete“. Managerul Şcolii Cerăt, unde 60% dintre elevi sunt romi, a povestit că, pe lângă programele care se desfăşoară în majoritatea unităţilor de învăţământ, din această toamnă vor să pună în practică un proiect finanţat de Fondul de Educaţie pentru Romi care vizează 20 de elevi. Trei mentori familiali ar urma să meargă în casa fiecărui copil prins în proiect pentru a-l ajuta la teme...

În vizită la romi

Punctul culminant al prezenţei europarlamentarilor în Craiova a fost vizita pe care au făcut-o unei familii de romi aleasă pe sprânceană şi periplul prin târgul de pe Râului. Oaspeţii au fost trataţi cu ceai şi au aflat despre obiceiurile etniei. La târg, parlamentarii europeni au fost întâmpinaţi de administratorul Nicolae Dumitru, consilier pe probleme de romi al primarului. „Amândouă, veniţi la mine“, a strigat el după vânzătoarele care lăsaseră ţoalele baltă speriate că a venit garda în control. Le-a venit inima la loc şi s-au aliniat cuminţi lângă mormanul de haine la mâna a doua. „Uite, e domnul primar şi fostul domnul perfect al nostru, care ne-a ajutat“, le-a spus Dumitru părinteşte. „Acum vorbiţi şi voi câteva probleme, ce vă trece prin cap!“, le-a îndemnat şeful. „Ce să vorbim?“, a întrebat timid o femeie de etnie romă. „Ce vrei tu“, a venit răspunsul nervos. „Aici stăm pentru o plasă de mâncare“, au început femeile, prinzând curaj. „Cine v-a creat această posibilitate“, întreabă Dumitru. „Dumneavoastră, şeful nostru“. „Nuuu, nuuu, domnul primar“, le-a corectat el, supărat pe răspuns. Văzând că e rost de vorbă, femeile şi-au dat drumul la limbă. „Da, am fost la cerşit, de sărăcie, nu de drag. Să nu ne mai expulzeze. Copiii noştri au cerşit la semafoare, mai luau din tomberoane, mai făceau şi ei un euro-doi, dar la noi nu se poate că e mâncarea stricată în magazine“, s-au plâns femeile de etnie romă. Europarlamentara Mathieu le-a sfătuit să-i îndemne pe copii să meargă la şcoală. „Da, dar avem mulţi copii şi nu avem posibilităţi să-i dăm la şcoli, liceuri. Nu avem bani de cărţi, de cadre didactice“, s-au văicărit femeile. Din târg, delegaţia oficială a plecat apoi la Şcoala din comuna Coţofenii din Faţă, acolo unde este un număr mare de elevi de etnie română.

Raport - Prezentarea problemelor romilor

Raport - Prezentarea problemelor romilor
În data de 12.11.2007 la sediul Primăriei Municipiului Craiova, a avut loc întâlnirea dintre Organizaţia Romilor Cărămizari-Presedinte -Balteanu Ion, Agentia de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania-Presedinte Cojocaru Mircea Teodor şi reprezentanţi ai Primăriei Municipiului Craiova.
Participanţii din partea Primăriei Municipiului Craiova au fost Primarul Craiovei Ec. Antonie SOLOMON şi reprezentanţi ai unor direcţii şi servicii: Direcţia Relaţii Publice, Direcţia Impozite şi Taxe, Direcţia Servicii Publice, Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanei, Serviciul Registru Agricol Măsurători Topo, Direcţia Asistenţă şi Protecţie Socială, Serviciul Fond Locativ, Patrimoniu şi Administrare, Direcţia Proiecte Programe de Dezvoltare Tehnică şi Investiţii, Direcţia de Patrimoniu şi Compania de Apă Canal Craiova.
Dl. Bălteanu Ion, preşedintele Organizaţiei Romilor Cărămizari si Dl. Cojocaru Mircea Teodor , preşedintele Agentiei de Consiliere si Sprijin pentru Minoritati si Persoane Defavorizate din Romania au solicitat sprijinul
Primarului Municipiului Craiova pentru soluţionarea problemelor cu care aceştia se confruntă: branşarea la curentul electric, obţinerea actelor de identitate, a titlurilor de proprietate, încadrarea în muncă a femeilor rome (înlăturarea discriminarii etnice), atribuirea locuinţelor, atribuirea unor locuri de casă pentru tineri căsătoriţi, modernizarea strazilor, acordarea venitului minim garantat s.a.
Primarul Craiovei şi-a manifestat disponibilitatea de a sprijini comunitatea romă conform atribuţiilor ce-i revin cu condiţia ca cetăţenii romi şi organizaţiile care îi reprezintă să colaboreze permanent cu autoritatea publică locală şi să respecte legislaţia în vigoare.
Punctual pe problemele supuse discuţiei, s-au stabilit responsabilităţi concrete pentru personalul de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Craiova.
Participantă la întâlnire, doamna Dobrin - Director al Agenţiei de Şomaj a prezentat posibilităţile existente la nivelul local privind calificarea şi încadrarea persoanelor de etnie romă.

“Daruieste un zambet”

“Daruieste un zambet”

Nume: BALTEANU ION
E-mail: acsmpdr@yahoo.com
Telefon: 0741700932
Data: 19.12.2010
Organizatia Romilor Caramizari inpreuna cu A.C.S.-M.P.D.R. are ca Scop in aceasta perioada: Realizarea unei actiuni umanitare“Daruieste un zambet”prin care se vor colecta diferite lucruri (hainute jucarii carti,diverse sume de bani ,etc.) ce vor fii oferite cadou de Mos Craciun celor mai sarcii copii de etnie roma ce frecventeaza gradinita sau scoala . Urmarindu-se astfel atat aducerea unui zambet pe chipul unor copii ce nu au primit poate niciodata un cadou de la Mos Craciuncat si prevenirea abandonului scolar prin inplicarea acestor copii ce au un grad ridicat de abandon scolar in diferite actiuni sociale dar si oferirea unui suport material (hainute sau alte materile necesare pentru activitatea scolara )
Sunt multi copii saraci la care Mos Craciun nu a ajuns poate niciodataiar prin aceasta actiune umanitara ne propunem sa-l ajutam sa stranga cadouri pe care sa le ofere acestoraastfel incat sarbatorile de iarna sa aprinda lumina in sufletele lor si sa aduca un zambet pe chipurile inasprite de saracie.
“SI TU POTI FI MOS CRACIUN PENTRU UNUL DINTRE ACESTI COPII SARACI”
In speranta ca ve-ti dorii sa ne ajutati in aceasta actiune umanitara“Daruieste un zambet” va multumim anticipat si asteptam sa ne contactati pentru a ne oferi o mana de ajutor .
“Daruieste un zambet”
Sunt multi copii saraci la care Mos Craciun nu a ajuns poate niciodataiar prin aceasta actiune umanitara ne propunem sa-l ajutam sa stranga cadouri pe care sa le ofere acestoraastfel incat sarbatorile de iarna sa aprinda lumina in sufletele lor si sa aduca un zambet pe chipurile inasprite de saracie. “E Craciune noapte sfanta
Ingerii colinde canta
Toti copiii au jucarele
Eu ma uit cu drag la ele
Sunt sarac si n-am cui spune”Mos Craciune”- Organizatia Romilor Caramizari si A.C.S.-M.P.D.R in aceasta perioada are ca Scop : Realizarea unei actuni umanitareprin care se vor colecta diferite lucruri (hainute jucariicartidiverse sume de bani etc.) ce vor fii oferite cadou de Mos Craciun celor mai sarcii copii de etnie rroma ce frecventeaza gradinita sau scoala . Urmarindu-se astfel atat aducerea unui zambet pe chipul unor copii ce nu au primit poate niciodata un cadou de la Mos Craciun cat si prevenirea abandonului scolar prin inplicarea acestor copii ce au un grad ridicat de abandon scolar in diferite actiuni sociale dar si oferirea unui suport material (hainute sau alte materile necesare pentru activitatea scolara ).
Grupul tinta: -Copii de etnie roma saraci ce frecventeza gradinita sau scoala Parintii si membrii comunitatiilor de romi din Craiova.
Perioda desfasurarii:1 decembrie 2010-29 ianuarie 2011..
ACTIUNI:
-1.Promovarea actiunii in media dar si in randul altor posibile institutii sau firme interesate sa sprijine aceasta actiune.
-2. Colectarea materialelor ce vor fi oferite cadou copiilor.
-3.Sustinerea unei serbarii la sediul organizatiei unde Mos Craciun va oferii cadorile strnse copiilor saraci.
Obiective:
*Prevenirea abandonului scolar
*Responsabilizare sociala
Organizatia Romilor Caramizari si A.C.S.-M.P.D.R (ca in fiecare an)se angajeaza sa organizeze o serbare la sediul organizatiei in cadrul careia Mos Craciun va oferii cadorile strnse copiilor saraci.
Prin aceasta actiune dorim sa demonstram ca un zambet nu costa prea mult dar poate face fericit un suflet de copil.
PENTRU SPONSORIZARI- CONT DESCHIS:IBAN RO06CECEDJ0137RON0562115

CURSURI A.C.S.-M.P.D.R

CULTURĂ CIVICĂ

Cursul îşi propune să ofere grupului ţintă un bagaj minim de cunoştinţe privind legislaţia actuală, documentele pe care trebuie să le deţină fiecare persoană, drepturile copiilor, drepturile şi obligaţiile fiecărui individ, exemple de bună practică, punându-se accent pe următoarele:
- dreptul la informare şi educaţie;
- statul, democraţia, locul fiecărei persoane în societate, indiferent de sex, etnie şi apartenenţa la un grup social;
- conştientizarea nevoii şi posibilităţii de cultivare a respectului faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi, în condiţiile acceptării pluralismului, sub multiplele lui aspecte (etnic, politic, economic, religios, cultural etc.);
- dialogul dintre diferite tipuri de culturi şi etnii;
- concepte de bază ale democraţiei (de exemplu, autoritatea, responsabilitatea, dreptatea, libertatea, proprietatea etc.).
Acest curs are ca obiectiv general intrarea în legalitate a cât mai multor persoane din grupurile vulnerabile care trăiesc în Municipiul Craiova şi în împrejurimile oraşului nostru.
Pentru desfăşurarea acestor cursuri vom folosi ca lectori membrii ai organizaţiei şi voluntari cu experienţă în domeniile vizate. Materialele de curs vor fi structurate pe mai multe module şi vor avea o formă atractivă de prezentare.
De asemenea. Se va avea în vedere folosirea unui limbaj cât mai simplu şi accesibil tuturor persoanelor participante.



PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Cursul îşi propune să asigure grupului ţintă un bagaj minim de cunoştinţe privind locul în care trăim şi protecţia mediului înconjurător.
Vor fi abordate următoarele:
- cum păstrăm curăţenia oraşului şi a locului în care trăim;
- ce folosim pentru a ne încălzi;
- care sunt materialele reciclabile şi unde le ducem;
- cum să avem un comportament responsabil faţă de mediul înconjurător şi faţă de comunitatea în care trăim şi ne desfăşurăm activitatea;
- mediului înconjurător între prioritate şi nevoile indivizilor, etc.



CURS DE COMUNICARE


Acest curs urmăreşte să transmită grupului ţintă următoarele noţiuni:
- cum ne adresăm şi ne prezentăm unui angajator în vederea obţinerii unui loc de muncă;
- cum completăm o cerere şi cum realizăm un CV;
- de unde obţinem informaţii despre locurile de muncă libere;
- cine ne poate sprijini atunci cand avem probleme sociale;
- Care este rolul nostru în comunitate şi cum comunicăm şi colaborăm cu ceilalţi membrii ai ei

CURSURI GRATUITE- baby sitter,îngrijitor bătrâni la domiciliu CRAIOVA,CALAFAT, BAILESTI

Asociţia Naţională Mutuală România-Franţa Louis Pasteur Dej - Filiala Craiova
Str. Sfinţii Apostoli, nr. 92, Craiova
Tel/Fax: 0251/410 852
E-mail: anmrf_craiova@yahoo.com
Persoană de contact: Smarandache Mirela
ORGANIZEAZĂ URMĂTOARELE CURSURI –GRATUITE:
- cursuri de îngrijitor batrâni la domiciliu;
- cursuri de baby sitter.
DURATA CURSURILOR
Fiecare curs se va desfăşura pe o perioadă de aproximativ 3 luni astfel:
• intervalul 17.01.2011 – 07.04.2011 – curs de îngrijitor bătrâni la domiciliu,
prima grupă din Craiova;
• intervalul 04.03.2011 – 24.05.2011 – curs de baby sitter, prima grupă din
Craiova;
• intervalul 20.04.2011 – 09.07.2011 – curs de îngrijitor bătrâni la domiciliu, a
doua grupă din Craiova;
• intervalul 06.06.2010 – 25.08.2011 – curs de baby sitter, a doua grupă din
Craiova;
• intervalul 22.07.2011 – 08.10.2011 – curs de baby sitter, grupa din Băileşti;
• intervalul 07.09.2011 – 26.11.2011 – curs de îngrijitor bătrâni la domiciliu,
grupa din Băileşti;
• intervalul 24.10.2011 – 21.01.2012 – curs de îngrijitor bătrâni la domiciliu,
grupa din Calafat.
Cursurile vor cuprinde atât o parte teoretică, cât şi o parte practică.
Aceste cursuri sunt organizate pentru şomeri şi persoane fără venituri, aflate în căutarea unui loc de muncă si sunt gratuite.
-Acte: copii Xerox-certificat nastere,certificat casatorie daca este cazul,bulletin si diploma studiu sau foaie matricola-minim 8 clase.Diplomele sunt acreditate CNFPA si sunt recunoscute national si international,la final fiacre cursant primeste o indemnizatie de 150 ron.
Grupul tinta este compus din 196 persoane cu domiciliul in Craiova,Bailesti sau Calafat,dintre care (190 femei si 6 barbati-şomeri şi persoane fără venituri, aflate în căutarea unui loc de muncă dupa cum urmeaza-100 someri dintre care 10 cu varsta 15-24 ani si 90 peste 25 ani,50 someri de lunga durata-10 tineri si 40 adulti,46 persoane fără venituri aflate în căutarea unui loc de muncă-40 femei si 6 barbati.)
Informatii suplimintare se pot obtine de la AJOFH Dolj camera 12 de la doamna Baie Roxana sau de la biroul de informatii de pe strada Romania Muncitoare nr 3 la ultimul etaj-Craiova

IMAGINI DIN COMUNITATE