cărţi în cercetarea minorităţilor naţionale din România septembrie 2011

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN)
400697 Cluj Napoca
Str. Gavril Muzicescu, nr. 5
Tel: 0364 103 154; 0364 116 261
Fax: 0364 103177
E-mail: office@ispmn.gov.ro
www.ispmn.gov.ro
cărţi în cercetarea minorităţilor naţionale din România
septembrie 2011
1
Ablonczy, Balázs: A visszatért Észak-Erdély, 1940–1944 [Transilvania de Nord reîntoarsă,
1940–1944]. Budapest: Jaffa Kiadó, 2011. 282 p.
Abstract. Prin însumarea literaturii secundare şi pe baza materialelor de arhivă colectate preponderent în Ungaria, cartea de faţă prezintă cei patru ani de dominaţie ungară în Transilvania de Nord. În primele dintre cele 14 capitole este prezentată imaginea Transilvaniei în societatea ungară, politicile revizioniste legate de Transilvania în perioada interbelică, respective calea spre Dictatul de la Viena, urmată fiind de prezentarea ocupării teritoriului şi a atrocităţilor comise, respectiv analiza instalarării administraţiei militare, apoi a celei civile. După abordarea politicilor de dezvoltare (agricultură, industrie), este prezentată problematica partidelor politice din Transilvania, în special relaţia dintre Erdélyi Párt [Partidul Transilvănean],extrema dreaptă şi partidul de la guvernare, precum şi rolul real al comuniştilor. Următoarele capitole conţin descrierea politicilor culturale (biserici, şcoli), respectiv ideile guvernului maghiar şi a unor grupări de intelectuali legate de relocarea populaţiei, schimb de populaţie şi controlul informaţiilor. O atenţie specială este dedicată analizei politicilor de dezvoltare a infrastructurii, politici care au fost strâns legate de politica naţională.
Regiunea a cunoscut o adevărată explozie în domeniul turismului după 1940, teza principală a autorului fiind că opinia publică actuală din Ungaria cu referire la Transilvania, se datorează în parte acestor patru ani de propagandă turistică guvernamentală. Cealaltă idee principală este că scopul guvernului şi al elitei maghiare a fost construirea unui spaţiu de hegemonie etnică maghiară, iar o parte din acest scop a fost preluată direct din politicile interbelice româneşti. „Totul a fost considerat politică naţională” se susţine în carte şi această perspectivă a analizei este prezentă de la descrierea politicilor discriminatorii de naţionalitate şi a Holocaustului, până la prezentarea activităţilor cotidiene (sport, teatru, sănătate, transport etc.). Totodată sunt accentuate şi beneficiile politicilor de modernizare (de multe ori cu două feţe) pentru comunitatea maghiară. După prezentarea intenţiilor marilor puteri şi ale evenimentelor de front din 1944, autorul semnalează impactul acestor politici pe termen lung, în sensul modalităţilor de manifestare din zilele noastre.
Dobre, Florica – Florian Banu – Luminiţa Banu – Laura Stancu (eds.): Acţiunea „Recuperarea”.
Securitatea şi emigrarea germanilor din România (1962–1989). Bucureşti: Editura
Enciclopedică,Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii , 2011. LXXXIV+943 p.
Abstract. Problema emigrării germanilor din România reprezintă un subiect pe cât de incitant, pe atât de controversat, suscitând interpretări dintre cele mai diverse, dar care, totuşi, până în prezent, nu a beneficiat de o abordare ştiinţifică pe baza unor documente veridice.
Prin identificarea, interpretarea şi punerea în circuitul ştiinţific a documentelor create de Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii referitoare la acest subiect, editorii aduc în atenţie implicarea serviciilor secrete în supravegherea şi coordonarea acestui vast proces de emigrare pe o perioadă de 27 de ani, respectiv între 1962 şi 1989. Cele 468 de documente selectate permit reconstituirea etapelor parcurse de Securitate în relaţia cu emisarii vest-germani: tatonarea reciprocă, stabilirea primelor contacte, întâlnirile şi negocierile bilaterale, aranjamentele convenite şi acordurile încheiate. Urmărirea evoluţiei canalului secret este facilitată prin inserarea facsimilelor variantei în limba germană a acordurilor încheiate succesiv. Documentele provin într-o proporţie covârşitoare din arhiva C.N.S.A.S., dar au fost incluse şi
câteva provenite din Arhivele Naţionale Istorice Centrale. Acestea din urmă au avut menirea de a plasa problema emigrării într-un context mai larg şi de a evidenţia ecourile externe ale acestui proces.
În sprijinul cititorului mai puţin familiarizat cu perioada, în volum au fost incluse şi 23 de fişe biografice ale unor persoane (miniştri de interne, şefi ai D.I.E./C.I.E., ofiţeri de securitate) care au luat decizii şi s-au implicat, într-un fel sau altul, în derularea acţiunii „Recuperarea”, datele concise reunite în aceste fişe permiţând decelarea rolului avut de fiecare.


Documentele publicate arată, în mod incontestabil, că acordurile pentru plecarea definitivă în R.F.G. a unor etnici germani din România, fie că s-au numit „aranjamente”, „protocoale”, „convenţii confidenţiale” sau „înţelegeri speciale”, s-au negociat şi încheiat de către reprezentanţii celor două părţi exclusiv pe baza indicaţiilor şi limitelor stabilite la cel mai înalt nivel de decizie politică.
Kovács, Zsolt – Emese Sarkadi Nagy – Attila Weisz: Liber discipulorum. Tanulmányok Kovács
András 65. születésnapjára [Liber discipulorum. Studii la aniversarea a 65 de ani ai prof.
András Kovács]. Kolozsvár: Erdélyi Múzeum-Egyesület, Entz Géza Művelődéstörténeti
Alapítvány, 2011. 392 p.
Abstract. Volumul reuneşte 23 de studii ale unor tineri istorici de artă, publicate în omagiul profesorului universitar András Kovács, cel care a jucat un rol primordial în reorganizarea şi buna funcţionare a specializării de istoria artei de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Volumul este introdus de o bibliografie a lucrărilor celui omagiat, conturând şi principalele direcţii de cercetare ale lui András Kovács, care se concentrează mai ales asupra diferitelor fenomene ale istoriei artelor de pe teritoriul Transilvaniei din perioada medievală şi premodernă.
Din punct de vedere tematic, studiile incluse în volum urmăresc o serie de aspecte legate de istoria artei din Transilvania în perioada secolelor al XIV-lea şi al XX-lea, metodologic urmărind, pe lângă analiza operelor de artă, reconstituirea contextului istoric şi social în care acestea au fost create. Principalele accente ale volumului se axează pe problematica artei Renaşterii (citadela din Braşov, decoraţiile palatelor princiare, castelul din Gilău, arhitectura renascentistă din Cluj etc.) şi artei baroce (altarele fostei biserici trinitariene din Alba Iulia, iconografia Sfântului Grigore Iluminatorul, influenţe vieneze în arhitectura barocă din Carei, picturi religioase baroce din Oradea), dar sunt prezente cu mai multe studii şi o serie de preocupări legate de perioada istorismului (fântâni publice şi clădirea Muzeului Industrial din Târgu Mureş, castelele din Sântămăria Orlea şi Zau de Câmpie, proiectele reşedinţei regale din Hunedoara) sau de unele aspecte ale artelor aplicate (activitatea atelierului Reichmut din Sighişoara la începutul secolului al XVI-lea, textile renascentiste, obiecte de breaslă în colecţii bisericeşti).
Orbán, János (ed.): Stílusok, művek, mesterek. Erdély művészete 1690–1848 között.
Tanulmányok B. Nagy Margit emlékére [Stiluri, opere, maiştri. Arta Transilvaniei între
1690–1848. Studii în omagiul lui Margit B. Nagy]. Marosvásárhely – Kolozsvár: Maros Megyei
Múzeum – Erdélyi Múzeum-Egyesület, 2011. 344 p.
Abstract. Volumul apărut în ediţia Muzeului Judeţean Mureş şi a Asociaţiei Muzeului Ardelean este dedicat istoricului de artă B. Nagy Margit (1928–2007), ale cărei cercetări au o influenţă majoră asupra viziunii noastre despre arta Transilvaniei. Volumul aduce un omagiu rezultatelor sale ştiinţifice pe care de fapt se bazează şi în zilele noastre cercetarea barocului şi clasicismului transilvan. Studiile incluse în volum ne oferă o panoramă despre cercetarea contemporană a perioadei respective, majoritatea dezbat probleme legate de arta perioadei Habsburgice. Autorii studiilor sunt istorici de artă activi în renumite centre de cercetare din Transilvania şi Ungaria: Ernő Marosi, Enikő Buzási, Klára P. Kovács, Áron Tóth, Gergely Domonkos Nagy, Szilveszter Terdik, András Kovács, János Orbán, Attila Weisz, István Bibó, József Sisa, Júlia Papp, Terézia Kerny, Júlia Bara, Emese Pál, Zsolt Kovács şi Kisanna Barabás