Romi, rasism, Europa: “Ajunge!”
Marsul demnitatii „Me sem Rom, me sem Romni!”
In urma cu un an, un numar mare de cetateni romani si bulgari au fost expulzati din Franta pentru ca erau de etnie roma.
Aceste evenimente au fost transmise de televiziuni si totusi, au fost tratate cu o mare indiferenta, nu numai de politicienii europeni, ci si de societatea civila europeana.
Pentru multi, asta a insemnat ultimul act al unei tragedii care a avut loc de-a lungul Europei timp de cateva secole si in care romii trebuie inevitabil sa sufere, paroxismul fiind persecutiile nazistilor si ale colaboratorilor lor, dar nu si sfarsitul acestora.
Multi sunt indiferenti din cauza oboselii, a lipsei protectiei politice sau institutionale, pentru ca au convingerea ca romii au acceptat sau chiar au dorit sa fie dominati.
Evocarea acestor acte de violenta este de nesuportat si in prezent: in Ungaria, fortele de extrema dreapta au protestat in sate precum Gyöngyöspata, unde locuiau multe persoane de etnie roma care au fost fortate sa plece. In Republica Ceha si Ungaria inca au loc crime si infractiuni motivate rasial. In multe sate, comunitatea roma este separata de restul comunitatii pentru ca autoritatile locale au construit ziduri cu acest scop in Tarlungeni si Baia Mare, in Romania, Michalovce, Košice, Prešov sau Svinia in Slovacia, Sliven in Bulgaria. In Serbia, Croatia, Moldova, Franta si Turcia, discriminarile rasiale violente patrund in toate aspectele existentei zilnice. Deportarile fortate au loc in Kosovo si din Germania, Danemarca, Suedia, etc.
Aceasta lista dezastruoasa poate continua la nesfarsit pana la punctul in care uneori sentimentul de fatalitate, neputinta si chiar normalitate a violentei prevaleaza chiar si printre noi.
Aceste sentimente sunt asemanatoare acelora ale membrilor comunitatii LGBT din SUA, de la sfarsitul anilor ’60. Acestia erau obisnuiti cu marginalizarea, cu ingradirea unor drepturi care se cuveneau celorlalti cetateni, cu vatamari frecvente din partea indivizilor sau a fortelor de ordine, doar pentru ca erau membri ai acestei comunitati. In data de 29 iunie 1969, ca in fiecare zi, politia a facut un raid intr-un mic bar LGBT numit Stonewall Inn in Greenwich Village, New York. In aceea zi, o parte dintre clientii obisnuiti ai barului impreuna cu locuitori din zona au decis sa spuna „Ajunge!”. Dupa 4 zile de confruntari cu politia, in jur de 2000 de oameni au organizat un mars de protest pe strazile New Yorkului: asa s-a nascut Parada Gay Pride.
La un an dupa adoptarea unei politici oficiale anti-romi de catre Franta, cateva zile, luni si ani de violente rasiste de nesuportat ale caror victime au fost romii de pe intreg continentul, 1 octombrie va fi „Piatra de hotar a romilor europeni”. In aceasta zi, noi, membrii societatii civile rome si antirasiste din Europa, ne vom asuma responsabilitatile si vom striga cu putere si hotarare: „Dosta!”, „Ajunge!”. Cu mandrie si speranta pentru o Europa fara rasism, antisemitism si orice fel de discriminare rasiala, vom marsalui la primul Mars al demnităţii „Me sem Rom, me sem Romni!”
Ne-am saturat de stereotipuri rasiste, de discriminare rasiala, de marginalizare fortata, de violentele zilnice, de statutul de „tap ispasitor”, de crimele motivate rasial care au afectat romii si comunitatile de romi din inima continentului de mult prea mult timp deja. Ajunge!
Impreuna cu organizatii ale societatii civile, cu cetateni devotati, faimosi sau anonimi, puternici sau slabi, vom marsalui in centrul principalelor orase ale Europei pentru a ridica gradul de constientizare si pentru a denunta rasismul si discriminarea rasiala la care sunt supusi romii din toata Europa.
Vom face cunoscute, celor ce sunt interesati, diversitatea culturii romilor, identitatea, povestile si amintirile acestora, departe de stereotipuri invechite si clisee.
Prin intermediul actiunilor noastre comune, vom da viata visului european si valorii fundamentale a egalitatii. Solicitarea noastra va fi simpla si clara: egalitatea in drepturi si acordarea drepturilor tuturor indivizilor care traiesc in Europa. Intr-un cuvant: DEMNITATE!
Astfel, vom conduce o coalitie de solidaritate si idealuri, din Norvegia pana in Turcia, din Franta in Letonia si in Romania, Ungaria, Bulgaria si alte tari europene, pentru a proclama mandru si tare: Mandria Roma!
Benjamin Abtan, Secretar General Al Miscarii Antirasiste European Grassroots-EGAM
Abania: Aldo Merkoci, Presedinte MJAFT ! Movement si Adriatik Hasantari, Presedinte Roma Active
Belgia: Patrick N’Siala Kiese, membru al Consiliului Director al Kif Kif
Bulgaria: Krassimir Kanev, Presedintele Comitetului Helsinki si Deyan Kolev, Presedintele Centrului Amalipe pentru dialog interetnic si toleranta
Croatia: Mario Mazic, Director Initiativa Tinerilor pentru Drepturile Omului – Croatia
Danemarca: Thomas V. Lytken Larsen, Presedintele Centrului pentru Integrare Progresiva– CePI, Anne Nielsen, Presedinta a SOS mod racism si Sofie Amalie Andersen, Presedinta a Nyt Dansk Romanetværk
Finlanda: Janette Grönfors, Coordinator Rasmus, Reteaua impotriva rasismului si xenofobiei si membru fondator al Nevo Roma
Franta: Dominique Sopo, Presedinte SOS Racisme si Eugène Daumas, Presedintele Uniunii Franceze a Asociatilor de Romi - UFAT
Marea Britanie: Samuel Tarry, directorul campaniei ‘Speranta nu ura’
Ungaria: Janos Farkas, Presedintelele Guvernului Minoritatii Rome din Gyöngyöspata si Erika Muhi, Director NEKI
Italia: Angela Scalzo, Presedinta SOS Razzismo si Olga Bala, Presedinte Partida Romilor
Kosovo: Raba Gjoshi, Director Initiativa Tinerilor pentru Drepturile Omului – Kosovo si Osman Osmani, Director al Initiativei 6
Letonia: Anhelita Kamenska, Director al Centrului Leton pentru Drepturile Omului
Moldova: Nicolae Radita, Presedinte al Centrului National al Romilor
Muntenegru: Boris Raonic, Director Initiativa Tinerilor pentru Drepturile Omului – Muntenegru
Norvegia: Kari Helene Partapuoli, Director al Cwentrului Norvegian Impotriva Rasismului
Romania: Margareta Matache, director executiv Romani CRISS
Serbia: Jovana Vukovic, Coordinator al Centrului Regional pentru Minoritati si Maja Micic, Director Initiativa Tinerilor pentru Drepturile Omului – Serbia
Slovacia: Irena Bihariova, Presedinte Ludia proti rasizmu (Oameni impotriva rasismului)
Turcia: Selda Bilocer, Presedinte Asociatia Tinerilor Romi si Cengiz Algan, purtator de cuvant al Durde!
marți, 20 septembrie 2011
Marşul demnităţii „Me sem Rom, me sem Romni!”
Romani CRISS, împreună cu Asociaţia Centrul Cultural al Romilor O Del Amenca, Asociaţia Eltera, Asociaţia Florarilor din Romania, Asociaţia Gypsy Eye, Asociaţia Jurnaliştilor Romi, Asociaţia Romano Butiq, Asociaţia Romano Suno, Asociaţia Şanse Egale, Centrul de Consiliere şi Incluziune Socială pentru Romi- Xoraxaj, Asociaţia Tinerii Romi pentru Unitate, Solidaritate şi Transparenţă şi Asociaţia Mediatoarelor Sanitare-Zurale Romnia
au plăcerea de a vă invita la
Marşul demnităţii „Me sem Rom, me sem Romni!”
Bucureşti, 1 octombrie 2011, orele 16:30, traseu Piaţa Victoriei - Academia Română - Piata Revoluţiei
Pe 1 octombrie, uniţi de speranţa unei Europe fără rasism şi discriminări rasiale, vom fi împreună, pentru „mândria şi demnitatea romilor”. Prin intermediul acestui eveniment cultural vom arăta celor care doresc să ne cunoască, diversitatea culturii rome, a identităţii, precum şi poveşti sau amintiri, departe de vechile clişee. Vino şi tu!
Evenimentul are caracter european, fiind planificat să se desfăşoare simultan, în mai multe ţări din întreaga Europă, de liderii romilor şi ai societăţii civile europene antirasiste care îşi asumă responsabilitatea să spună „STOP!” prejudecăţilor şi stereotipiilor.
RSVP: 021 310 70 70; office@romanicriss.org
Persoană de contact Marius Tudor, până la 28 septembrie
au plăcerea de a vă invita la
Marşul demnităţii „Me sem Rom, me sem Romni!”
Bucureşti, 1 octombrie 2011, orele 16:30, traseu Piaţa Victoriei - Academia Română - Piata Revoluţiei
Pe 1 octombrie, uniţi de speranţa unei Europe fără rasism şi discriminări rasiale, vom fi împreună, pentru „mândria şi demnitatea romilor”. Prin intermediul acestui eveniment cultural vom arăta celor care doresc să ne cunoască, diversitatea culturii rome, a identităţii, precum şi poveşti sau amintiri, departe de vechile clişee. Vino şi tu!
Evenimentul are caracter european, fiind planificat să se desfăşoare simultan, în mai multe ţări din întreaga Europă, de liderii romilor şi ai societăţii civile europene antirasiste care îşi asumă responsabilitatea să spună „STOP!” prejudecăţilor şi stereotipiilor.
RSVP: 021 310 70 70; office@romanicriss.org
Persoană de contact Marius Tudor, până la 28 septembrie
RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011 - DEMERS STATISTIC DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ PENTRU ROMÂNIA - 20-31 Octombrie 2011
RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011
- DEMERS STATISTIC DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ PENTRU ROMÂNIA -
20-31 Octombrie 2011
(În perioada 7-16 Mai 2011 a fost organizat un recensământ de probă)
Preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.
Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor ce se va desfăşura în luna octombrie 2011 se va extinde fondul de informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.
În acest fel vor putea fi descrise în viitor tendinţele principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind:
fenomenul de îmbătrânire a populaţei;
creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;
evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei;
structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;
componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;
statutul femeilor în cadrul familiei;
fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.
În perspectiva următoarelor decenii, situaţia şi evoluţia familiilor trebuie cercetate mai complex, în multiplele lor corelaţii demografice şi social-economice, având în vedere faptul că o dezvoltare umană durabilă nu poate omite rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.
Astfel de obiective, deopotrivă generoase, dar şi complexe, nu pot fi abordate fără informaţiile preţioase ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, mai pregnant orientat spre asigurarea de informaţii pertinente şi foarte detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.
În plus, cerinţele prioritare ale fundamentării strategiei şi programelor de dezvoltare regională, precum şi a programelor de dezvoltare economică şi socială a unor regiuni şi zone defavorizate, vor putea fi satisfăcute prin valorificarea corespunzătoare a informaţiilor disponibile ale recensământului.
Aceste informaţii nu pot fi obţinute decât printr-o participare şi cooperare responsabilă a tuturor locuitorilor României, prin răspunsuri oneste la întrebările recenzorilor, ştiut fiind că toate aceste informatii se bucură, în conformitate cu Legea statistică, de confidenţialitate absolută, că ele nu pot fi folosite în nici un fel de circumstanţe altfel decât în scopuri statistice.
- DEMERS STATISTIC DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ PENTRU ROMÂNIA -
20-31 Octombrie 2011
(În perioada 7-16 Mai 2011 a fost organizat un recensământ de probă)
Preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.
Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor ce se va desfăşura în luna octombrie 2011 se va extinde fondul de informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.
În acest fel vor putea fi descrise în viitor tendinţele principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind:
fenomenul de îmbătrânire a populaţei;
creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;
evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei;
structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;
componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;
statutul femeilor în cadrul familiei;
fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.
În perspectiva următoarelor decenii, situaţia şi evoluţia familiilor trebuie cercetate mai complex, în multiplele lor corelaţii demografice şi social-economice, având în vedere faptul că o dezvoltare umană durabilă nu poate omite rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.
Astfel de obiective, deopotrivă generoase, dar şi complexe, nu pot fi abordate fără informaţiile preţioase ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, mai pregnant orientat spre asigurarea de informaţii pertinente şi foarte detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.
În plus, cerinţele prioritare ale fundamentării strategiei şi programelor de dezvoltare regională, precum şi a programelor de dezvoltare economică şi socială a unor regiuni şi zone defavorizate, vor putea fi satisfăcute prin valorificarea corespunzătoare a informaţiilor disponibile ale recensământului.
Aceste informaţii nu pot fi obţinute decât printr-o participare şi cooperare responsabilă a tuturor locuitorilor României, prin răspunsuri oneste la întrebările recenzorilor, ştiut fiind că toate aceste informatii se bucură, în conformitate cu Legea statistică, de confidenţialitate absolută, că ele nu pot fi folosite în nici un fel de circumstanţe altfel decât în scopuri statistice.
vineri, 9 septembrie 2011
Tinerii de etnie roma absolventi de studii universitare, masterale sau doctorale pot castiga o bursa de cercetare pentru 1 an jumatate
Tinerii de etnie roma absolventi de studii universitare, masterale sau doctorale pot castiga o bursa de cercetare pentru 1 an jumatate, in cadrul programului “Roma Policy Research Fellowship”, sustinut de Open Society Think Tank Fund si Open Society Roma Initiatives.
Termenul limita de depunere a aplicatiilor este 25 septembrie 2011.
Cateva dintre domeniile de cercetare sunt:
· Politici economice (cu un accent deosebit pe dezvoltare economica si a politicilor de angajare)
· Educatie
· Politici de integrare europeana
· Politici de gen
· Guvernare
· Dezvoltare locala (cu accent deosebit pe politicile de locuire)
· Politici publice de sanatate
· Politici sociale
· Siguranta si protectie individuala (cu accent deosebit pe siguranta si prevenirea violentei fata de populatia de etnie roma)
Criterii de eligibilitate:
Aplicantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele 3 criterii:
· Sa fi absolvit de cel putin 5 ani studiile universitare, masterale sau doctorale intr-unul din domeniile urmatoare:
- studii economice, relatii internationale si integrare europeana, drept, stiinte politice, politici publice si administratie, sociologie si asistenta sociala.
· Sa aiba rezidenta permanenta in Romania
· Sa fie fluent in limba engleza, scris si vorbit. Cunoasterea limbii romani reprezinta un avantaj.
Fiecare program de fellowship poate dura pana la 18 luni, in functie de subiectul cercetarii, durata internshipului si a conditiilor de realizare a cercetarii. Programul de fellowship va incepe in ianuarie 2012.
Ghidul aplicantului si formularul de aplicatie pot fi accesate aici:
http://www.soros.org/initiatives/roma/news/roma-policy-fellowship-20110901
Termenul limita de depunere a aplicatiilor este 25 septembrie 2011.
Cateva dintre domeniile de cercetare sunt:
· Politici economice (cu un accent deosebit pe dezvoltare economica si a politicilor de angajare)
· Educatie
· Politici de integrare europeana
· Politici de gen
· Guvernare
· Dezvoltare locala (cu accent deosebit pe politicile de locuire)
· Politici publice de sanatate
· Politici sociale
· Siguranta si protectie individuala (cu accent deosebit pe siguranta si prevenirea violentei fata de populatia de etnie roma)
Criterii de eligibilitate:
Aplicantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele 3 criterii:
· Sa fi absolvit de cel putin 5 ani studiile universitare, masterale sau doctorale intr-unul din domeniile urmatoare:
- studii economice, relatii internationale si integrare europeana, drept, stiinte politice, politici publice si administratie, sociologie si asistenta sociala.
· Sa aiba rezidenta permanenta in Romania
· Sa fie fluent in limba engleza, scris si vorbit. Cunoasterea limbii romani reprezinta un avantaj.
Fiecare program de fellowship poate dura pana la 18 luni, in functie de subiectul cercetarii, durata internshipului si a conditiilor de realizare a cercetarii. Programul de fellowship va incepe in ianuarie 2012.
Ghidul aplicantului si formularul de aplicatie pot fi accesate aici:
http://www.soros.org/initiatives/roma/news/roma-policy-fellowship-20110901
Schimbare de regim în domeniul politicilor faţă de minorităţi. Cronologia minorităţilor naţionale din România 1989–2009
Schimbare de regim în domeniul politicilor faţă de minorităţi. Cronologia minorităţilor naţionale din România 1989–2009,tatari,
Cronologia minorităţii armene
Cronologia minorităţii elene
Cronologia minorităţii germane
Tipul cercetării: documentare, realizarea de 19 cronologii
Locul: Cluj-Napoca
Durata/Perioada: 2010-2011
Responsabil: Gidó Attila
Descriere: Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale a lansat în 2010 proiectul cu titlul „Schimbare de regim în domeniul politicilor faţă de minorităţi. Cronologia minorităţilor naţionale din România". Acest proiect se înscrie în cadrul proiectelor derulate de Institut ce au drept scop cercetarea minorităţilor din România. Institutul, bazându-se pe succesul proiectului „Sistemul instituţional al minorităţilor naţionale" (Vezi: http://www.adatbank.ro/regio/ispmn/institutii/) a hotărât dezvoltarea de noi proiecte de cercetare cu utilizarea şi implicarea directă a resurselor umane din organizaţiile minorităţilor naţionale.
Scopul cercetării a constat în realizarea unei cronologii a istoriei minorităţilor naţionale din România. Speranţa noastră fiind, că această cronologie va constitui un instrument util pentru cercetători şi pentru publicul larg în a obţine informaţii detaliate despre minorităţile naţionale din România.
În cadrul acestui proiect, institutul şi guvernul român vor avea şansa de a obţine informaţii precise despre istoricul minorităţilor, având o privire de ansamblu asupra evenimentelor de pe parcursul celor 20 de ani.
Prin metoda de lucru interactivă prin care încurajăm procesul de integrare în activitatea ştiinţifică a Institutului a reprezentanţilor minorităţilor naţionale, sperăm să contribuim la adâncirea/dezvoltarea relaţiilor interetnice a minorităţilor din România şi la dezvoltarea unor relaţii solide de lucru cu cei interesaţi de ştiinţele sociale din rândul minorităţilor naţionale.
Obiectul cercetării a constituit istoria minorităţilor naţionale din România în perioada 1989-2009, sub toate aspectele sale. Dat fiind faptul că aceasta ridică o serie de probleme metodologice, am inclus în cercetare membrii minorităţilor naţionale, prin aceasta dorind ca narativa despre sine să fie consemnată. Alături de aceasta, am inclus o serie de informaţii specifice din punctul de vedere al cercetătorilor. Prin acestea, am dorit să asigurăm un echilibru între cerinţele specifice ale cronologiei istorice şi narativa despre sine a comunităţii.
În cercetare am inclus minorităţile naţionale cu reprezentare parlamentară, cu excepţia maghiarilor, deoarece sistemul instituţional maghiar a fost obiectul mai multor studii anterioare, a căror rezultate pot fi folosite în această cercetare (Vezi: http://udvardy.adatbank.transindex.ro/). Astfel, am trimis adrese de colaborare la următoarele instituţii ale minorităţilor: Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Uniunea Croaţilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Uniunea Elenă din România, Asociaţia Italienilor din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Uniunea Polonezilor din România, Partida Romilor Pro-Europa, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România. Spre regretul nostru însă, mulţi dintre organizaţiile minoritare nu au răspuns la solicitarea noastră.
În 2010 s-au realizat 6 cronologii, după cum urmează: armeni, evrei, germani, greci, sârbi şi romi. Dintre acestea, punem la dispoziţia celor interesaţi trei (armeni, germani, greci), celelalte trei urmând a fi postate pe site-ul nostru în aprilie 2011. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale speră, că prin asigurarea accesului facil la cele şase cronologii, şi celelalte organizaţii minoritare, neimplicate până acum în această cercetare, vor recunoaşte importanţa acestui proiect şi vor colabora la realizarea unor noi cronologii.
În ceea ce priveşte materialul propriu-zis, în cazul cronologiilor referitoare la minorităţile mici se poate observa un accent mai mare pe evenimentele culturale faţă de evenimentele organizatorice şi politice. Ceea ce arată un mecanism intern cu totul diferit al vieţii lor decât a celei majoritare sau al minorităţilor cu o populaţie mai mare (maghiarii, germanii). Un alt aspect, care poate fi observat în aceste cronologii, în ceea ce priveşte cazul minorităţilor mai mici, predominantă este prezenţa ştirilor, evenimentelor din centru (Bucureşti sau sediul central al organizaţiei de reprezentare a intereselor).
Întinderea cronologiilor diferă în funcţie de stadiul de dezvoltare instituţională al unei minorităţi, dar şi de numărul membrilor. Este normal, ca în cazul unei minorităţi cu o populaţie de câteva sute de membri, cronologia să fie mult mai redusă faţă de cele cu o populaţie mai mare. Nu trebuie neglijat nici aportul, ambiţia, persoanelor care au întocmit cronologiile. Unii autori au pregătit un material foarte detaliat care surprinde aproape fiecare moment din viaţa minorităţii respective. Alţii, s-au limitat doar la evenimentele mai importante. Indiferent de volumul cronologiilor, trebuie însă să subliniem că materialele predate sunt întocmite cu precizie şi se ridică la standardele profesioniste.
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale îşi doreşte să acorde spaţiu sugestiilor, comentariilor legate de cronologiile pe care le vom posta pe site-ul nostru. Astfel, sugestiile, comentariile Dvs. pot fi trimise pe adresa de e-mail: a.gido@ispmn.gov.ro.
Cronologia minorităţii armene
Cronologia minorităţii elene
Cronologia minorităţii germane
Tipul cercetării: documentare, realizarea de 19 cronologii
Locul: Cluj-Napoca
Durata/Perioada: 2010-2011
Responsabil: Gidó Attila
Descriere: Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale a lansat în 2010 proiectul cu titlul „Schimbare de regim în domeniul politicilor faţă de minorităţi. Cronologia minorităţilor naţionale din România". Acest proiect se înscrie în cadrul proiectelor derulate de Institut ce au drept scop cercetarea minorităţilor din România. Institutul, bazându-se pe succesul proiectului „Sistemul instituţional al minorităţilor naţionale" (Vezi: http://www.adatbank.ro/regio/ispmn/institutii/) a hotărât dezvoltarea de noi proiecte de cercetare cu utilizarea şi implicarea directă a resurselor umane din organizaţiile minorităţilor naţionale.
Scopul cercetării a constat în realizarea unei cronologii a istoriei minorităţilor naţionale din România. Speranţa noastră fiind, că această cronologie va constitui un instrument util pentru cercetători şi pentru publicul larg în a obţine informaţii detaliate despre minorităţile naţionale din România.
În cadrul acestui proiect, institutul şi guvernul român vor avea şansa de a obţine informaţii precise despre istoricul minorităţilor, având o privire de ansamblu asupra evenimentelor de pe parcursul celor 20 de ani.
Prin metoda de lucru interactivă prin care încurajăm procesul de integrare în activitatea ştiinţifică a Institutului a reprezentanţilor minorităţilor naţionale, sperăm să contribuim la adâncirea/dezvoltarea relaţiilor interetnice a minorităţilor din România şi la dezvoltarea unor relaţii solide de lucru cu cei interesaţi de ştiinţele sociale din rândul minorităţilor naţionale.
Obiectul cercetării a constituit istoria minorităţilor naţionale din România în perioada 1989-2009, sub toate aspectele sale. Dat fiind faptul că aceasta ridică o serie de probleme metodologice, am inclus în cercetare membrii minorităţilor naţionale, prin aceasta dorind ca narativa despre sine să fie consemnată. Alături de aceasta, am inclus o serie de informaţii specifice din punctul de vedere al cercetătorilor. Prin acestea, am dorit să asigurăm un echilibru între cerinţele specifice ale cronologiei istorice şi narativa despre sine a comunităţii.
În cercetare am inclus minorităţile naţionale cu reprezentare parlamentară, cu excepţia maghiarilor, deoarece sistemul instituţional maghiar a fost obiectul mai multor studii anterioare, a căror rezultate pot fi folosite în această cercetare (Vezi: http://udvardy.adatbank.transindex.ro/). Astfel, am trimis adrese de colaborare la următoarele instituţii ale minorităţilor: Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Uniunea Croaţilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Uniunea Elenă din România, Asociaţia Italienilor din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Uniunea Polonezilor din România, Partida Romilor Pro-Europa, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România. Spre regretul nostru însă, mulţi dintre organizaţiile minoritare nu au răspuns la solicitarea noastră.
În 2010 s-au realizat 6 cronologii, după cum urmează: armeni, evrei, germani, greci, sârbi şi romi. Dintre acestea, punem la dispoziţia celor interesaţi trei (armeni, germani, greci), celelalte trei urmând a fi postate pe site-ul nostru în aprilie 2011. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale speră, că prin asigurarea accesului facil la cele şase cronologii, şi celelalte organizaţii minoritare, neimplicate până acum în această cercetare, vor recunoaşte importanţa acestui proiect şi vor colabora la realizarea unor noi cronologii.
În ceea ce priveşte materialul propriu-zis, în cazul cronologiilor referitoare la minorităţile mici se poate observa un accent mai mare pe evenimentele culturale faţă de evenimentele organizatorice şi politice. Ceea ce arată un mecanism intern cu totul diferit al vieţii lor decât a celei majoritare sau al minorităţilor cu o populaţie mai mare (maghiarii, germanii). Un alt aspect, care poate fi observat în aceste cronologii, în ceea ce priveşte cazul minorităţilor mai mici, predominantă este prezenţa ştirilor, evenimentelor din centru (Bucureşti sau sediul central al organizaţiei de reprezentare a intereselor).
Întinderea cronologiilor diferă în funcţie de stadiul de dezvoltare instituţională al unei minorităţi, dar şi de numărul membrilor. Este normal, ca în cazul unei minorităţi cu o populaţie de câteva sute de membri, cronologia să fie mult mai redusă faţă de cele cu o populaţie mai mare. Nu trebuie neglijat nici aportul, ambiţia, persoanelor care au întocmit cronologiile. Unii autori au pregătit un material foarte detaliat care surprinde aproape fiecare moment din viaţa minorităţii respective. Alţii, s-au limitat doar la evenimentele mai importante. Indiferent de volumul cronologiilor, trebuie însă să subliniem că materialele predate sunt întocmite cu precizie şi se ridică la standardele profesioniste.
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale îşi doreşte să acorde spaţiu sugestiilor, comentariilor legate de cronologiile pe care le vom posta pe site-ul nostru. Astfel, sugestiile, comentariile Dvs. pot fi trimise pe adresa de e-mail: a.gido@ispmn.gov.ro.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
